Stiri externe

Primele reacții la planul de pace israelo-palestinian contestă realismul și șansele de izbândă ale acestuia

A fost dezvăluit ieri la Casa Albă, în prezența  premierului israelian Benjamin Netanyahu, planul de pace israelo-palestinian al președintelui Trump. Propunerea, elaborată fără participarea palestinienilor, conturează, pe 80 de pagini, proiectul unui stat demilitarizat, cu autonomie limitată care să existe, după o perioada de tranziție de patru ani, în bună și pașnică vecinătate cu Israelul.

În nesfârșitul proces de pace israelo-palestinian n-a mai fost ceremonie precum cea de ieri, atât de înghesuită de evenimente constitutionalo-juridico-epidemiologice, atât de marcată de adversitățile ce umbresc și periclitează carierele politice ale celor doi lideri implicați, Donald Trump – aflat la judecata Senatului – și Benjamin Netanyahu,  inculpat  pentru mită și fraudă.

“Făurirea păcii între israelieni și palestinieni e cea mai grea misiune imaginabilă. Începând cu Lyndon Johnson, toți predecesorii mei au încercat dar au eșuat lamentabil. N-am fost  însă ales ca să realizez lucruri mărunte, sau să ocolesc problemele”, a precizat ocupantul Casei Albe, care a delegat problema ginerelui său, Jared Kushner. Soluția a venit după trei ani, lent, cu poticneli, ocolișuri și opoziție mulți-direcțională.

Acest plan este radical diferit de cele anterioare, bine-intenționate, țări conceptual dar slabe în privința detaliului concret”.

Detaliile n-au lipsit nici la Madrid în 1991, nici la Oslo doi ani mai târziu, nici la Câmp David în 1978 și 2000. Ce a lipsit a fost, în cele din urmă, lipsa de curaj politic a liderilor. Nu sunt semne că această carență a dispărut.

În unele privințe, prezența lui Donald Trump la butoane a complicat și mai mult lucrurile. Din cauza unor decizii punctuale ale Administrației, precum mutarea ambasadei la Ierusalim, recunoașterea anexării podișului Golan și reducerea drastică a ajutoarelor pentru teritoriile ocupate, Washington-ul și-a pierdut statutul de arbitru, reputația de imparțialitate.  Sunt indicii că planul de pace dat publicității ieri nu va restabili această reputație.

Citește și:  Israel pregăteşte ANEXAREA Cisordaniei

Donald Trump, omul de afaceri, a ambalat lucrarea ginerelui său ca o “șansă pentru ambele părți, o soluție bi-statală realistă”,  dar primele reacții avizate  contestă atât realismul cât și șansele de izbândă ale proiectului de pace.

Ilan Goldenberg de la Centrul pentru O Nouă Siguranță Americană nota “tonul condescendent, plin de formulări insensibile”, iar Paul Waldman remarca în Washington Post caracterul “incredibil de părtinitor” al propunerii, ce pare croită pe gustul bazei evanghelice a președintelui, nu al palestinienilor, care nu au participat la elaborarea planului și nu au fost reprezentați la conferința de presă comună Trump-Netanyahu.

O altă absență notabilă a fost cea a ambasadorului Iordaniei,  țară care în principiu ar trebui să joace un rol crucial în administrarea lăcașurilor sfinte de la Ierusalim și în faza conturării granițelor unei eventuale entități statale palestiniene.

Centristul Benny Gantz, rivalul lui Netanyahu în interminabilele alegeri israeliene care la 2 martie intră în a treia rundă, a venit la Washington luni, fără fanfară, și Trump l-a trecut ieri pe lista susținătorilor planului.

“Ierusalimul va rămâne capitală unificată a Israelului, iar tranziția către o realitate bi-statală nu va aduce riscuri securitare în plus pentru Israel. Pacea cere compromis, dar niciodată în ce privește siguranța Israelului”, a punctat Donald Trump.

Se prevede o perioadă de tranziție de patru ani, cu autonomie palestiniană  crescândă și condiționată de îndeplinirea unor condițîi politico-juridico-securitare  stabilite și monitorizate de Statele Unite și Israel. Dacă iau acest examen sever, palestinienii pot primi permisiunea de a-și incropi un stat, care apare pe hartă, în prima versiune, ca un “arhipelag punctat de colonii israeliene” care nu vor fi desființate sau dizlocate, o enclavă fărâmițată și demilitarizată. Israelul păstrează întreaga vale a Iordanului și 20% din Cisiordania,  în vreme ce refugiațîi palestinieni renunță la dreptul de a reveni pe teritoriul statului evreu și la orice pretenții asupra proprietăților confiscate în 1948.

Citește și:  Erdogan atacă Israelul

“Un truc politic”, stă scris în cotidianul Los Angeles Times. “Un plan nu de pace, ci de salvare politică a lui Netanyahu”, propune o comentatoare la televiziunea NBC.

“Cum bine se știe, am făcut mult pentru Israel. E deci rezonabil că trebuie să fac acum ceva și pentru palestinieni. Așa-i drept. Vreau o afacere fantastică pentru palestinieni, cărora le propun șansa istorică de a avea în sfîrșit un stat independent, după 70 de ani de stagnare. S-ar putea să fie ultima șansă. Suprafața teritoriilor palestiniene se va dubla, iar capitala va fi în estul Ierusalimului, unde America va deschide, cu mândrie, o ambasadă”, a promis șeful Executivului american. “Afacerea” pare irezistibilă, dar atât colonii israelieni – care deplâng posibile pierderi de teritoriu în Cisiordania – cât și conducerea Autorității Palestiniene îi rezistă.

Stimulentele financiare anunțate de Donald Trump – 50 de miliarde în investiții din multiple surse regionale și extra-regionale, cu efecte macro-economice benefice în cascadă – nu par deocamdată să convingă sau să îndulcească amarul unor câștiguri ce apar palestinienilor ca fiind  copleșite de condiționalitate și incertitudine.

Președintele Autorității Palestiniene, Mahmud Abbas, și organizația Hamas, care administrează Fâșia Gaza, își coordonează opoziția, iar în Iordania militanții Frontului Acțiunii Islamice cheamă la proteste de stradă.

“Președintelui Abbas îi spun că dacă alege calea păcii, America și multe alte țări îl vor ajuta în diverse feluri.  Răspunsul său la această propunere istorică va arăta în ce măsură este gata să-și conducă poporul spre un stat”, a comunicat Donald Trump.

SURSA

Tags

Informatii similare

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

77 − = 72

Close