[ad_1]

Datele publicate în ianuarie 2018 au arătat că numărul persoanelor fără adăpost în Anglia a înregistrat un nivel record – după o creștere de 73% în ultimii trei ani. Astfel, în fiecare noapte din toamna anului trecut, au fost înregistrate 4.751 de persoane fără adăpost, care locuiau și dormeau pe stradă, cifră care s-a dublat din 2010. Cei mai mulţi dintre oamenii străzii sunt polonezi – 10%, urmaţi de români – 8% și de lituanieni – 3%.

Temperaturile negative și zăpada abundentă de la începutul anului 2018 au determinat o creștere a numărului de decese, cu cel puţin 23, ale persoanelor fără adăpost raportate până acum de către mass-media locală.

„Aceste cifre sunt o atenţionare asupra faptului că lipsa unui spaţiu de cazare pentru persoanele fără adăpost este o problemă deosebită, care ia tot mai multe vieţi în fiecare an. (…) Cei care dorm pe străzile noastre sunt expuși la totul, de la temperaturi negative la violenţă, abuz și boli grave. Sunt de 17 ori mai multe riscuri de a deveni victime ale violenţei, de două ori mai multe riscuri de a muri din cauza infecţiilor și de nouă ori mai multe riscuri de a se sinucide. Mai rău este că știm că aceste cifre ar putea să fie subestimate”, a declarat Matthew Downie, de la Fundaţia Crisis, o organizaţie a persoanelor fără adăpost.

Vârsta medie la deces a unei persoane fără adăpost a fost de 43 de ani, adică aproape jumătate din speranţa de viaţă din Marea Britanie. Aproximativ 90% dintre cei care au murit în ultimii cinci ani au fost bărbaţi, potrivit The Guardian. Experţii au justificat creșterea populaţiei fără adăpost ca fiind un efect al creșterii chiriilor, reducerii condiţiilor de trai, dar și al lipsei locuinţelor sociale și au cerut guvernului să ia măsuri urgente pentru a elimina cauzele profunde ale sărăciei.

Investigaţia The Guardian, care furnizează un dosar cuprinzător al deceselor persoanelor fără adăpost din Marea Britanie, a determinat organizaţiile caritabile să solicite statistici mai robuste privind ratele de mortalitate și o reformare a metodelor utilizate de autorităţile locale și serviciile de urgenţă pentru a investiga decesele adulţilor vulnerabili. În prezent, decesele persoanelor fără adăpost sunt investigate numai în cazurile deosebit de critice, unde există îngrijorare că agenţiile de stat ar fi putut face mai mult pentru a preveni moartea lor.

„Investigarea deceselor va ajuta la identificarea aspectelor legate de îngrijire și unde este nevoie de mai mult ajutor pentru a muta oamenii de pe stradă și care se află în pericol”, a declarat Petra Salva, directorul serviciilor persoanelor fără adăpost din St. Mungo.

În acest context, autorităţile britanice au lansat cea mai ambiţioasă legislaţie în acest domeniu din ultimele decenii, care impune noi îndatoriri legale consiliilor locale pentru a combate acest fenomen, dar și pentru a ușura viaţa celor care trăiesc fără un acoperiș deasupra capului. Legea a intrat în vigoare săptămâna trecută, însă organizaţiile de caritate au declarat că actul nu reușește să abordeze cauzele profunde ale sărăciei.

„Luăm măsuri îndrăzneţe și ne-am angajat ca până în 2022 să reducem la jumătate rata persoanelor fără adăpost care dorm pe străzi și să eliminăm fenomenul definitiv până în 2027”, au declarat oficiali de la Ministerul Locuinţelor, Comunităţilor și Administraţiei Locale, din Marea Britanie.

Comparativ cu Marea Britanie, unde numărul persoanelor fără adăpost care au decedat s-a dublat în ultimii 5 ani, în Finlanda a scăzut cu 35% într-o perioadă similară de timp. Guvernul finlandez urmărește acum să elimine în totalitate în următorii ani această problemă. Soluţia aleasă de guvernul finlandez este furnizarea de locuinţe persoanelor fără adăpost.

Juha Kaakinen, coordonator al proiectului „Prima Locuinţă” în Finlanda, a explicat că „locuinţa este drept de bază al omului” și nu este condiţionată de probleme de adicţie sau de sănătate mintală. Prin acest mecanism se reduce radical rata persoanelor fără adăpost, crește înscrierea în serviciile de asistenţă, cresc ratele de recuperare din diverse stări de dependenţă, mecanismul fiind comparabil cu „acordarea primului ajutor”.

Scepticii care argumentează că o astfel de măsură nu este sustenabilă pe termen lung și nu se poate aplica în orice ţară, întrucât ar presupune costuri deosebit de ridicate și niciun guvern sau autoritate locală nu dispune de fonduri fac abstracţie de faptul că deja mai multe ţări au adoptat astfel de strategii, nu doar Finlanda, ci și Danemarca, Franţa, Canada și SUA. În Finlanda s-a observat deja că, pe termen lung, această soluţie implică mai puţine costuri per total, scăderile venind de la sistemul de sănătate și cel juridic, care nu mai sunt la fel de solicitate. Chiar și un proiect pilot realizat în Liverpool, Anglia, arată că pe termen lung ar fi de 5 ori mai ieftin să se acorde locuinţe oamenilor fără adăpost decât să li se acorde ajutor în mediul lor, cum se face în prezent.

Și în ţara noastră, numărul persoanelor fără adăpost este în creştere, notează Mediafax. Astfel, în Capitală se estimează că sunt aproximativ 5.000 de oameni ai străzii, reprezentând o treime din numărul total din ţară. Mulţi dintre ei ajung în această situaţie din cauza bolilor psihice, potrivit estimărilor făcute de organizaţia Samusocial (Serviciul de Ajutor Mobil de Urgenţă Socială), deși cele mai multe dintre ele sunt persoane educate. Dintre persoanele fără adăpost chestionate, 84% erau calificate profesional, 8% având studii superioare, 60%, studii medii, iar 24%, studii primare.

Populaţia fără adăpost înregistrează o morbiditate generată de problemele de sănătate mintală mult mai mare decât populaţia generală. Conform estimărilor, aceasta se situează între 25% şi 80%, fără ca situaţia să fie totuși monitorizată adecvat şi fără să existe niciun serviciu de asistenţă specializat nici în Bucureşti, au explicat specialiștii.

În aceste condiţii, Samusocial propune dezvoltarea unui serviciu comunitar complex de integrare a adulţilor cu probleme de sănătate mintală, centrat pe nevoile acestora, pe conştientizarea membrilor comunităţii asupra problemelor pe care aceştia le au și pe schimbarea atitudinii şi mentalităţii.

[ad_2]

Sursa informatiei

Despre autor

admin

Lasă un comentariu

Captcha Captcha Reload