Eutanasia şi medicul călău – Avertizare gravă pentru introducerea prin lege a aşa-zisului acord prezumat al prelevării organelor

Legalizată în Quebec (Canada) pe 10 decembrie 2015 sub pseudonimul de „ajutor medical pentru a muri”, eutanasia s-a dovedit a funcţiona altfel decât credeau legiuitorii ei,scrie Solidaritate Europeana.

Chiar dacă legea prevedea măsuri de siguranţă pentru împiedicarea abuzurilor şi criterii foarte stricte pentru aplicare, s-a dovedit practic că acestea sunt iluzorii.

În primul an de aplicare au fost 469 de persoane moarte prin eutanasie, iar în cel de-al doilea an 638, cu 21 de abuzuri descoperite în primul an şi 31 în al doilea, adică în jur de 5 % (dar ele pot fi, desigur, mai multe Comisia de supraveghere, ca şi guvernul, nefiind foarte interesată de aplicarea conformă a legii)

Aşa numitele „balize de protecţie” sunt inoperante cel puţin din motivul că acelaşi medic urmează toate fazele procesului: evaluează pacientul şi pune diagnosticul, provoacă moartea şi completează formularul de declaraţie pentru a explica comisiei de supravegere conformitatea actului său.

Ca peste tot şi ca în toate situaţiile, Colegiul medicilor a concluzionat că niciunul dintre cazuri nu necesită măsuri punitive.

În acest context, temerile sunt că o „măsură de excepţie” ar putea deveni „o soluţie care să fie promovată” ca normă, eutanasia devenind o alegere a medicului care vizează o altă persoană.

Deşi legea se vrea mai întâi şi înainte de toate o lege a accesului la îngrijirea paliativă de calitate şi pe întreg teritoriul, nu a fost făcută nicio urmărire efectivă a îngrijirii paliative în aceşti doi ani[1], iar guvernul preconizează mai curând studierea refuzurilor eutanasiei decât conformarea practicii cu litera şi spiritul legii [2].

În aceste condiţii, nimeni nu se mai gândeşte că ultima mângăiere a medicului pentru un pacient în ultimele clipe de viaţă ar trebuie să fie dată de o mână care îngrijeşte, nu de una care omoară.

[Conform Oxford Textbook of Palliative Medicine, medicina paliativa este: Asistenţa medicală a pacienţilor cu boli active, progresive şi avansate, pentru care prognosticul este limitat iar îngrijirea trebuie să se concentrze asupra asigurării calităţii vieţii.
Organizatia Mondiala a Sanatatii a definit medicina paliativa astfel: Îngrijirea paliativă este o abordare care imbunătăţeşte calitatea vieţii bolnavului şi familiile acestora, care se confruntă cu problemele asociate cu boala ameninţătoare de viaţă, prin prevenirea şi înlaturarea suferinţei, prin identificarea precoce, evaluare corecta şi tratamentul impecabil al durerii şi al altor probleme fizice, psiho-sociale şi spirituale. (Sursa)]

[1] La Commission de surveillance mentionnait dans son plus récent rapport que la « variabilité des renseignements rapportés en ce qui a trait au nombre de personnes en fin de vie ayant reçu des soins palliatifs ne permet pas de traiter ces données pour le moment » (Rapport CSFV, 3.2.1).

[2] Ndlr : l’article cite « Aide médicale à mourir : le ministre Barrette ouvert à l’idée d’examiner les refus ».

Sursa şi mai multe: http://www.genethique.org/fr/euthanasie-le-quebec-face-ses-exces-68756.html#.Wi_anTRx3IU

Despre infoCrestin

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Captcha Captcha Reload

Close