EditorialeStiri interne

Este închiderea bisericilor o agresiune la adresa libertății religioase?

Conform standardelor internaționale, statele nu pot suspenda libertatea religioasă nici în stare de război și nici în stare de urgență. Însă, libertatea religioasă poate fi restrânsă ca măsură excepțională pentru restabilirea ordinii și securității publice sau în situații de epidemii ca măsură excepțională și cu îndeplinirea următoarelor condiții: 1. să fie prevăzută de lege 2. să servească unor scopuri ale corpului politic în integralitatea lui (protejarea securității, a ordinii publice, a sănătății etc.) 3. să fie nediscriminatorie în limbaj și aplicabilitate (4) să servească strict scopului și perioadei anunțate.

Referindu-se la pandemia de COVID-19, Organizația Mondială a Sănătății recomandă ca „statele să mențină un echilibru fin între protejarea sănătății, reducerea pe cât posibil a impactului economic și social negativ și respectarea drepturilor omului”.

Citeste si: Se închid biserici, școli, afaceri. Nu și industria avortului

Dacă înțelegem libertatea religioasă în sens normativ, ca un drept care-și are limitele în exercitarea altor drepturi (de exemplu, dreptul la o viață sănătoasă) atunci măsurile guvernamentale, inclusiv cele din țara noastră, nu sunt de fapt restricții, ci instrumente pentru armonizarea democratică a mai multor drepturi.

Dacă înțelegem libertatea religioasă în sens larg ca unul dintre drepturile fundamentale ale democrației, susceptibil de a nu avea limitări tocmai pentru că se află la baza piramidei drepturilor și libertăților, atunci măsurile guvernamentale sunt restricții, dar sunt justificabile.

Citește și:  Minor arestat pentru că a vrut să violeze o bătrână la biserică, în Capitală

Dincolo de această distinție care are mai degrabă valoare lexicală, întrebarea principală care se pune este dacă ne aflăm în fața unei limitări a libertății religioase per se sau dacă acest episod, pus în context românesc, are și alte valențe din moment ce nu știm cum s-a hotărât aplicarea restricțiilor, ci doar cum s-a comunicat.

În primul rând, trebuie subliniat faptul că statul român a hotărât prin completările aduse Ordonanței Militare nr. 1 din 18 martie 2020 de către Ordonanța Militară nr. 2 din 21 martie 2020 ca lăcașurile de cult să fie accesibile la momentele liturgice doar clericilor. Acest lucru este legal, în conformitate cu standardele și reglementările internaționale și legitim până la un punct. Nuanțele încep să apară dacă luăm în discuție pe de o parte interesul și raportarea statului, iar pe de altă parte poziția și strategia pastorală a Bisericii.

Prima observație ar fi că statul trebuie sa își facă mai multe griji pentru închiderea bisericilor decât Biserica însăși, pentru că e de datoria statului să faciliteze exercitarea drepturilor și libertăților, organizațiile religioase fiind în logica democrațiilor liberale doar unul dintre intrumentele prin care cetățeni liberi se asociază în scopul exercitării unei credințe comune.

Citeste si: VIDEO: Semnele venirii ANTIHRISTULUI ? Fecioara Maria apare deasupra Vaticanului.

Fără să mai invocăm alte perioade de epidemie, e suficient să amintim că anii comunismului, ca regim politic uzurpator al libertății religioase, sunt încă mult prea aproape de noi pentru ca organizațiile religioase din România să-și fi pierdut anticorpii exercitării credinței religioase în vremuri potrivnice.

Citește și:  Clipuri șocante cu și despre SORINA în familia SĂCĂRIN: Dacă s-ar fi întâmplat în România, probabil ar fi fost luată de la familia Șărămăt

Ba mai mult decât atât, Biserica va ieși întărită din acest episod în care credincioșii au fost privați de ritmul obișnuit al vieții liturgice asumate prin credință. Faptele sale de implicare socială vor fi mult mai vizibile mass-mediei decât până acum. Sute de mii de oameni vor fi ajutați de miile de parohii și mănăstiri, iar preoții își vor asuma să viziteze bolnavii cu riscul contaminării.

De partea cealaltă, din perspectiva statului, acest episod va rămâne in mentalul multor persoane drept o agresiune la adresa libertății religioase. Dacă ne uităm la ordonanțele militare menționate, o să observăm un limbaj juridico-politic centrat pe restricții adresate în primul rând Bisericii Ortodoxe Române (care deține conform Secretariatului de Stat pentru Culte sub 60% din totalul lăcașurilor de cult din România) și, dacă citim printre rânduri, activitatea principală limitată până la interzicere este împărtășirea credincioșilor. Statul nu restricționează participarea clerului la Sfânta Liturghie (unde toți preoții participanți au obligația de a se împărtăși din același Potir), ci împărtășirea credincioșilor cu … aceeași linguriță.

Citeste mai departe pe: www.hotnews.ro

Tags

Informatii similare

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

60 − 57 =

Close