Stiri Crestine | Info Crestin | Actualitate Crestina Online Traim Vremurile Sfarsitului. Fii informat!
Între numeroasele discuţii despre viitorul politic şi economic al Europei, nu se aud prea multe discuţii despre viitorul religios. Uneori se aud voci care acuză secularismul crescut din unele ţări, declinul creştinătăţii din altele şi un pericol din ce în ce mai mare de islamizare. Însă cât de creştină mai este în realitate Europa contemporană şi care este viitorul ei?
Dacă analizăm statisticile, cifrele surprind. Numai 6% dintre europeni au enumerat religia între valorile care contează cel mai mult pentru ei, potrivit eurobarometruluirealizat în anul 2011. Tot religia a ocupat locul 10 din 14, ca răspuns la întrebarea care sunt valorile cu care identifică Uniunea Europeană, fiind urmată de împlinirea personală şi de respectul pentru alte culturi (ultimele două răspunsuri au fost nicio valoare şi nu ştiu).
În medie, 47% dintre cetăţenii europeni ce aparţin statelor membre UE declară că sunt creştini şi cred în Dumnezeu, în timp ce 27% cred într-un spirit superior şi 18% nu cred că există o fiinţă superioară. Procentul din ce în ce mai ridicat al credinţei într-un spirit este asociat cu afilierea la spiritualitatea de tip New Age.
Creştinismul practicat
Dincolo de creştinismul declarat, în ţările cu o puternică tradiţie catolică, precum Spania, Portugalia, Italia şi Polonia, numărul credincioşilor practicanţi este mai mare decât în ţările luterane. La fel se întâmplă şi în ţările de rit ortodox (Grecia, România) unde zelul religios este, potrivit comentatorilor de la Deusche Welle, şi „o formă de recuperare identitară, după deceniile de comunism doctrinar şi ateu”.
Ţările nordice, scandinave, sunt mai reţinute în practicarea credinţei, iar despre cehi se afirmă că ar fi cel mai puţin religios popor din Europa.
În ansamblu, creştinismul continuă să fie răspândit, deşi numărul agnosticilor şi al ateilor a crescut. Totodată, ritualurile cultice s-au diversificat şi individualizat sub influenţa unor tendinţe ezoterice, mistice unele dintre acestea de sorginte orientală.
Dincolo de statistici
Între ţările membre ale Uniunii există însă deosebiri fundamentale. Pe de o parte, există ţări predominant teiste, precum Malta, Turcia, Cipru, România, Grecia, Portugalia şi Polonia, în care credinţa în Dumnezeu depăşeşte 75%. Pe de altă parte, există ţări în care ateismul este pregnant, cu peste un sfert din populaţie care se declară ateistă. Acesta este cazul Franţei, Cehiei, Olandei, Belgiei, Estoniei şi Germaniei.
Statisticile însă nu iau în calcul şi cazurile în care cineva se declară creştin, dar nu cunoaşte principiile creştine. Din păcate, acestea nu mai sunt doar excepţii. Teologii numesc aceste persoane creştini-atei şi îi descriu ca fiind cei care s-au născut şi au crescut într-o familie creştină, dar care nu cred în Dumnezeu. În mod obişnuit, o asemenea persoană este botezată, se căsătoreşte şi este înmormântată în cadrul bisericii de origine, dar – surprinzător – nu este capabilă să spună care este însemnătatea Paştelui.
În aceste condiţii, mulţi se întreabă ce a mai rămas din Europa creştină. Unii consideră că biserica europeană în ansamblul ei reprezintă o rămăşiţă a identităţii continentului. Mărturie în acest sens stau sutele de catedrale şi biserici europene, capodopere arhitectonice, care au în principal doar rol de muzeu şi mai puţin de lăcaş de cult.
Un număr mic de comentatori văd însă Europa ca un câmp de misiune, numind bătrânul continent „cel mai ne-religios loc de pe pământ”. Alţii, mai sceptici, afirmă că acest declin al creştinismului european va fi momentul prielnic pentru ca islamul, învins de creştini în Evul Mediu, să-şi ia revanşa, dar nu prin forţa armelor, ci cu ajutorul armelor spirituale.
