Stiri externe

ADF avertizează că fără excepții religioase, Legea Egalității pune în „pericol” politicile de angajare ale creștinilor

lgbt

Cu un mare impact, Legea Egalității, promovată de democrați, ar pune în „pericol” practicile de angajare ale organizațiilor cu principii religioase și va crea îngrijorări suplimentare față de libertățile religioase ale școlilor creștine, bisericilor și lucrărilor, susține o cunoscută organizație nonprofit.

Oficialii Alianței Apărarea Libertății au detaliat, vinerea trecută, implicațiile Legii Egalității, legislație susținută de președintele Joe Biden, care va legifera protecția discriminării bazată pe orientarea sexuală și identitatea de gen în legislația federală.

Organizația juridică, care a câștigat mai multe cazuri de libertate religioasă în fața Curții Supreme a SUA în ultimii ani, i-a avertizat pe cei care urmăreau un webinar online că Legea Egalității ar putea extinde definiția serviciilor publice într-un mod care ar putea pune în pericol instituțiile cu principii religioase.

Consilierul senior, Gregory Baylor, a spus că proiectul de lege, care a trecut de Casa Reprezentanților condusă de democrați în 2019, „extinde dramatic” domeniul de aplicare a ceea ce înseamnă un serviciu public.
„Conform legii pe care o avem acum, nu sunt, de fapt, atât de multe entități: sunt restaurante, sunt hoteluri, sunt mijloace de transport”, a explicat el.

Potrivit lui Baylor, susținătorii Legii Egalității doresc să extindă definiția serviciului public pentru a include o „mult, mult mai largă categorie de organizații”, inclusiv „entități nonprofit cum ar fi adăposturile și banca de alimente”.
„Modalitatea în care a fost scrisă nu exclude posibilitatea ca, potrivit unor funcții pe care le au, o școală creștină sau chiar o biserică să fie considerate un spațiu pentru serviciul public”, a continuat el.

Baylor a explicat că legislația, care fusese oprită în Senatul condus de republicani în fostul Congres, acum „creează foarte multă incertitudine” în privința cerințelor procesului de angajare a organizațiilor.

Observând că multe organizații religioase au politici care reflectă convingerile lor în privința căsătoriei, moralității sexuale și distincției între sexe, Baylor a avertizat că Legea Egalității „le pune pe toate în pericol”.

„Există o oarecare îngrijorare că și o biserică ar putea fi considerată un spațiu al serviciului public” dacă își pune la dispoziție facilitățile „pentru un eveniment deschis publicului”, a declarat Baylor.

El a susținut că Legea Egalității ar putea considera o școală creștină un spațiu al serviciului public.
„Dacă o lege care interzice discriminarea SOGI [Sexual Orientation and Gender Identity] se aplică unei școli în calitate de spațiu al serviciului public, ar fi foarte dificil să se mențină standardele de admitere a elevilor (și) pentru codul de conduit al studenților”, a explicat el.

În plus, Legea Egalității urmărește să „interzică discriminarea pe baza orientării sexuale și a identității de gen în cadrul ocupării forței de muncă”.

În 2020, Curtea Supremă a SUA a decis prin cazul Bostock v. Clayton County că o casă funerară a unui creștin, cu sediul în Michigan, a greșit atunci când a concediat un angajat transgender, după ce a devenit femeie.
Baylor a menționat că „Legea Egalității va impune … o interdicție… în discriminarea SOGI în locuințe”, inclusive în căminele colegiilor.

„Se referă, probabil, la căminele care sunt protejate de Fair-housing Act, privind interzicerea discriminării și dacă acesta este cazul, gândiți-vă la școlile care au dormitoare separate pe sex, gândiți-vă la colegiile creștine care nu sunt dispuse să lase bărbații care se identifică ca femei în căminele femeilor”, a adăugat Baylor.
A mai spus că, în conformitate cu Legea Egalității, bisericilor li s-ar putea „cere să permită bărbaților care se identifică ca femei să folosească toaletele femeilor”.

Baylor a avertizat, de asemenea, că dormitoarele separate în funcție de sex ar putea fi în pericol sub Legea Egalității. El a sugerat că școlile ar putea fi obligate să permită bărbaților care se identifică ca femei să trăiască în cămine doar pentru femei și să utilizeze spațiile private destinate femeilor.

Potrivit lui Baylor, Legea Egalității ar putea avea, de asemenea, un impact asupra „legii care reglementează beneficiarii de asistență financiară federală”.

„Există un număr enorm de entități care primesc bani de la guvernul federal”, a spus Baylor. „Fiecare instituție publică de învățământ primește bani de la guvernul federal, aproape toate instituțiile private de învățământ superior iau bani de la guvernul federal și acest lucru, bineînțeles, vine, în cele mai multe cazuri, prin ajutorul pe care studenții îl primesc de la guvernul federal” pentru a-i ajuta să-și plătească educația.

Baylor a explicat că și unele școli creștine private K-12 beneficiază de asistență financiară federală.
„Astfel, dacă Legea Egalității va trece, [ei] ar putea fi supuși acestei interdicții de discriminare”, a continuat el.
Baylor a remarcat că „interzicerea discriminării” ar include „mai multe lucruri neașteptate”, precum solicitarea angajatorilor de a utiliza pronumele preferat al unei persoane transgender, „indiferent dacă acest lucru le-ar încălca conștiința sau nu”.

„Ei spun, de asemenea, că un angajator, cu scopul de a se conforma cu interdicția … privind discriminarea SOGI în ocuparea forței de muncă, trebuie să includă în planurile lor de sănătate lucruri pe care le-ar putea obiecta, cum ar fi hormonii de tranziție, tratamentele de blocare ale pubertății pentru copii și operația de schimbare a sexului”, a declarat Baylor.

Potrivit avocatului, legile au „fost interpretate pentru a cere … acordarea accesului bărbaților care se identifică ca femei în spațiile private pentru femei, precum vestiarele femeilor și alte lucruri de acest fel. El a mai menționat că orice școală care primește finanțare federală ar putea fi forțată „să permită bărbaților care se identifică ca femei să joace în echipe sportive”.

Baylor a avertizat că instituțiile religioase de învățământ superior care nu primesc fonduri de la guvernul federal ar putea totuși primi „atacuri din alte părți cuprinse în Legea Egalității”.
În cazul în care școlile sunt considerate a fi spații pentru serviciul public, „regulamentul dumneavoastră de admitere, codul de conduită al studenților vor trebui puse în conformitate cu Legea Egalității”.
„Nimic nu ar putea ocoli acest lucru dacă ar deveni lege”, a subliniat Baylor.

Deși Legea Egalității nu a reușit să devină lege în ultimul Congres, proiectul de lege va veni probabil cu un vot nou în acest an, întrucât democrații au preluat complet controlul asupra legislaturii și Biden a stabilit ca proiectul de lege să devină o prioritate legislativă de top.

Spre deosebire de majoritatea interdicțiilor la nivel de stat, în ceea ce privește discriminarea bazată pe orientarea sexuală și identitatea de gen, Legea Egalității nu include „excepții religioase”.
Potrivit lui Baylor, „legea ar lua de la creștini și de la organizațiile religioase cel mai bun drept la libertatea religioasă, pe care îl pot avea”.

„Acest lucru este în conformitate cu un statut din 1993, numit Legea de restaurare a libertății religioase”, a spus el.

Vicepreședintele ADF pentru Relații Guvernamentale, J.D. Mesnard, a declarat că multe orașe sau state au legi stabilite pentru orientarea sexuală și a identității de gen.

„Această legislație este, în general, mult mai extremă decât ceea ce este deja în anumite state”, a spus Mesnard. „Această legislație, de fapt, va reduce excepțiile care ar putea exista în unele dintre aceste legi SOGI la nivel de stat sau municipiu, iar acest lucru devine o amenințare”.

Baylor a prezis că cei care doresc să depună procese întemeiate pe discriminarea bazată pe orientarea sexuală sau identitatea de gen ar putea alege, mai degrabă, să dea în judecată pe baza Legii Egalității decât pe o altă lege echivalentă la nivel de stat, tocmai din cauza absenței excepțiilor religioase.

El a afirmat că lipsa excepțiilor de libertate religioasă le va crea „mai puține obstacole”.

Discutând despre ponderea congresului, Mesnard a spus că democrații au o majoritate de 50-50 în Senat, votul hotărâtor fiind la vicepreședintele Kamala Harris.

Deși regulamentul Senatului cere 60 de voturi pentru a adopta majoritatea legislației, democrații au discutat despre abolirea reguli, pentru a permite legislației să treacă cu o simplă majoritate. În cazul în care acest lucru se va întâmpla, adoptarea Legii Egalității ar deveni mult mai probabilă.

Mesnard a avertizat că și dacă Legea Egalității n-ar reuși să treacă ca un proiect de lege independent, „există potențial pentru multe părți din ea, poate bucăți destul de semnificative, să fie incluse alte proiecte de lege, în special proiecte de buget”.

El a menționat că, în cadrul procesului de reconciliere, foarte multe dispoziții ar putea obține „la grămadă … o parte a negocierii și n-ar avea nevoie de cele 60 de voturi”. În cadrul procesului de reconciliere, proiectele de lege au nevoie doar de o simplă majoritate pentru a trece.

Tags

Informatii similare

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

52 + = 55

Close