Și dacă „Evanghelia soției lui Iisus” nu este un fals?

Universității Harvard, a anunțat că un papirus inscripționat cu un text în limba coptă, datând din secolul IV d. Chr., pretinde că Iisus ar fi fost căsătorit. De atunci, reacțiile au sosit în valuri, cea mai recentă fiind legată de zvonul că Universitatea Harvard ar fi refuzat să publice studiul profesoarei King, pe motiv că papirusul este un fals.
Karen King a prezentat bucata de papirus de dimensiunile unei cărți de vizită pe 18 septembrie, în cadrul unei conferințe susținute la Roma. Profesoara a precizat în acea ocazie că manuscrisul aparține unei persoane care a dorit să rămână anonimă, pentru a evita să fie asaltată de oferte de cumpărare. Potrivit lui King, proprietarul papirusului l-ar fi cumpărat de la un egiptolog german, în anul 1997.

Papirusul este un fragment de carte, datând din secolul IV. Bucata de manuscris cuprinde 8 rânduri – pe față – și 6 rânduri – pe spate – de text în limba coptă. Deși fragmentul este lacunar (cuvintele care ar fi ajutat la înțelegerea sensului textului lipsesc), cercetătoarea intuiește o asemănare foarte mare între textul de pe papirus și un text din Evanghelia apocrifă a lui Toma.

Citește și Evangheliile târzii şi creştinismul apocrif, un material de excepție semnat de Marius Mitrache.

Deși, din punct de vedere narativ este dificil de reconstituit, textul furnizează o informație bombă, prin două cuvinte pe care textul i le atribuie lui Iisus: „soția mea”. De aici și numele dat manuscrisului. Nu de la faptul că autorul ar fi pretins a fi soția lui Iisus, ci ca urmare a faptului că textul integrează aceste cuvinte: „Iisus le-a spus [ucenicilor]: ‘soția mea…'”.

Textul în context istoric

„Acest lucru nu înseamnă că Iisus a avut o soție,” subliniază Karen King. „Textul acesta nu este, pentru noi, o dovadă istorică a faptului că Iisus a avut o soție. Însă este o dovadă clară că unii creștini, probabil în a doua jumătate a secolului II d. Chr., deci pe la 150-200 d. Chr., credeau că Iisus a avut o soție,” a precizat profesoara.

King a explicat însă că textul ar putea fi un alt exemplu de text care face referire la un subiect extrem de controversat printre adepții creștinismului, la final de secol II: a fost, sau nu, căsătorit Christos?

„Primii creștini au discutat doar rareori despre statutul civil al lui Iisus,” scrie profesoara în draftul trimis spre evaluarea comisiei de Teologie a Universității Harvard. Din câte știu eu, prima mențiune o face Clement din Alexandria,” la 150-200 de ani după Christos.

A fost sau nu Christos căsătorit? Întrebarea aceasta este legată de controverse aprinse, ba chiar certuri între creștinii din secolul II, privind stilul de viață creștin: să se căsătorească creștinii, sau să rămână celibatari?

În draft, King face câteva referiri semnificative la recomandările antagonice primite de primii creștini în privința sexualității și a căsătoriei. Profesoara citează din textele lui Clement din Alexandria, ale lui Tertulian și ale lui Ioan Chrisostomul, care se folosesc de celibatul lui Iisus pentru a-și argumenta viziunile cu privire la căsătorie, în contextul în care unii creștini făceau diverse recomandări privind conduita sexuală. În timp ce unii promovau abstinența totală pentru menținerea purității, alții recomandau întreținerea relațiilor sexuale în cadrul căsătoriei, însă numai pe baze raționale (eliminând complet pasiunea, acuzată a fi păcătoasă) și numai în scopul reproducerii.

Fragmentul de papirus recent prezentat „ne lasă să vedem că, probabil deja în secolul II d. Chr., alți creștini susțineau că Iisus a fost căsătorit,” scrie King în draftul prezentat facultății. Profesoara mai susține că aceată controversă privind statutul civil al lui Iisus ar fi continuat până în secolul IV.

Impactul posibil

În privința impactului pe care această descoperire l-ar putea avea asupra creștinismului, King declară că aceasta ar putea să îi facă pe credincioși să își regândească imaginea pe care o au despre dezbaterile primilor creștini. Profesoara intuiește ca acestea au condus la practici contemporante precum celibatul preoților în Biserica Catolică de azi.

Până la concluzii însă, studiul lui King încă mai are de trecut un obstacol: evaluarea comisiei de la Harvard. Potrivit unui zvon care circulă pe Internet, publicația Harvard Theological Review ar fi refuzat articolul lui Karen King.

O declarație remisă prin e-mail către ReligionNews.com de către purtătorul de cuvânt al instituției de învățământ, clarifică însă diferit poziția acesteia. „Harvard Theological Review plănuiește să publice materialul dr. King, în ediția din ianuarie 2013, dacă testele efectuate asupra cernelei folosite pentru papirus și a altor aspecte ale fragmentului vor fi finalizate în timp util.”

Galerie video

Sursa:semneletimpului.ro