Studiu: Unul din zece utilizatori de site-uri porno are sub 10 ani

De fiecare dată când se vorbește despre creșterea vertiginoasă a consumului de pornografie în rândul copiilor, se reaprinde controversa din jurul orelor de educație sexuală în școli. Ca și cum ar fi inevitabil, discuția se polarizează, iar problemele rămân în continuare nerezolvate.

Un studiu dat publicității de Bitdefender în urmă cu câteva zile trăgea un semnal de alarmă: 1 din 10 utilizatori de site-uri porno sunt copii sub 10 ani. Specialiștii în securitate cibernetică făceau câteva sugestii tehnice, punctuale, înainte de a recomanda părinților să apeleze la una dintre soluțiile software pe care firma lor le furnizează:

• Amplasați calculatorul familiei într-un loc de unde să aveți vizibilitate asupra monitorului.
• Stabiliți reguli pentru utilizarea calculatorului și vorbiți deschis cu copiii despre temerile dvs.
• Învățați copiii să nu răspundă la mesaje spam sau la mesaje cu conținut agresiv sau obscen.
• Asigurați-vă că toți prietenii virtuali ai copilului sunt persoane reale, pe care le cunoaște direct.
• Sfătuiți copiii să fie atenți când instalează aplicații pe telefon. Unele pot conține amenințări informatice care trimit mesaje la numere cu suprataxă și încarcă substanțial factura.
• Folosiți o soluție de securitate pe toate dispozitivele și țineți cont și de funcționalitățile pentru protecția copiilor când cumpărați astfel de produse.

Restricționarea accesului și controlul parental acasă rămân, însă, cel mult o rezolvare tehnică, temporară. O măsură preventivă care servește mai degrabă ca amânare. Pentru că în societatea (aproape redundant spus) hipertehnologizată, contactul copiilor cu pornografia este, realist vorbind, inevitabil.

Pro și contra educației sexuale în școală

Potrivit unor studii, aproximativ două treimi dintre copiii care vizionează conținut pornografic ajung la el din greșeală. Însă sugestiile și invitațiile de care este plin Internetul fac apel și la cea de-a doua cauză din spatele consumului, după expunere: curiozitatea. Și-atunci, nu-i de mirare că mulți își pun speranța în cursurile de educație sexuală de la școală, unde cei mici ar trebui să își satisfacă această curiozitate, sub protecția unei prezentări adecvate, și astfel să nu fie ispitiți să se uite la „filme cu prostii”. Aici discuția se aprinde, pentru că nu sunt puțini nici cei care acuză că orele de educație sexuală sunt uniformizante, prin urmare pot fi ele însele o expunere prematură a unor copii la informații pe care nu au încă abilitatea să le proceseze. Nu toți copiii ajung, în același timp, la același nivel de maturitate pentru a putea asimila acest tip de informație. Ba încă, unii critici mai vehemenți spun că orele de educație sexuală îi inițiază în comportamente pe care micuții vor încerca să le imite.

Am putea fi tentați să privim la aceste obiecțiuni ca la o reacție tipic românească, de polarizare în fața schimbării. Totuși, în ultimii ani, presa a scos la iveală strădaniile a numeroase state de a integra într-un mod cât mai înțelept, în sistemele de învățământ, un răspuns la nevoia societății de a fi educată cu privire la sex. Și criticile nu au lipsit niciodată din aceste discuții. Iată, de pildă, cum nemții au fost scandalizați de un manual de educație sexuală cu desene explicite. Cum americanii din Chicago s-au inflamat cu puțin timp înainte de introducerea materiei privind sexul și cum cei din Utah au încercat să scoată această materie complet în afara legii. Marea Britanie, din contră, sancționează școlile care refuză să ofere elevilor ore de educație sexuală.

Oricum, deocamdată, în România, doar 2.000 din cele 19.000 de școli au acceptat să predea ore de educație pentru sănătate, în curicula cărora există și ore de educație sexuală. Iar lucrul asupra cărora ambele tabere cad de acord, în ciuda diferențelor dintre ele, este că părinții joacă un rol extrem de important în educarea copiilor cu privire la sexualitate.

„Lasă că (nu) mă ocup eu!”

Din păcate, a lăsa educația sexuală în grija părinților se traduce de cele mai multe ori prin a renunța la educație. Altfel nu se explică de ce țara noastră este, și în acest an, în fruntea clasamentului european privind mamele adolescente. Circa 18.600 de adolescente române, dintre care 2.212 cu vârste între 12 și 15 ani, au născut în 2014 — cifră în ușoară scădere față de 2013, potrivit Institutului Român de Statistică. Mai mult de două treimi dintre ele trăiesc în mediul rural. „Este vorba despre un fenomen complex provocat de sărăcie, emigrație — care face ca numeroși copii să fie lăsați în grija bunicilor — și mai ales de absența educației în materie de sănătate și reproducere”, a explicat pentru AFP președintele filialei din România a asociației „Salvați copiii!”, Gabriela Alexandrescu. „În satele unde am mers, majoritatea tinerilor nu au urmat niciun curs pe această temă”, atenționa Alexandrescu. Și organizația World Vision a atras recent atenția cu privire la impactul lipsei de educație sexuală asupra tinerelor de la sat. Reprezentanții organizației au dat publicității un studiu care detaliază complicațiile pe care le trăiesc adolescentele care rămân însărcinate, din pricina lipsei de informație și din cauza stigmatului pe care societatea îl așază asupra lor.

Ne-am aștepta ca la oraș lucrurile să stea mai bine. Și este drept că problemele sunt altele la oraș decât la sat. Dar tot probleme sunt. În mediul urban, prăpastia generațională își face simțit uneori efectul în faptul că părinți nealfabetizați digital și tributari vechilor lor tabuuri își lasă copiii să își construiască singuri reperele și să își aleagă singuri sursele. În astfel de cazuri, pornografia poate produce cele mai mari daune.

Teama proverbială a părinților de a vorbi despre sex cu copiii lor duce la preferința lor de a lăsa responsabilitatea aceasta în sarcina profesoarei de biologie. Atunci când pornografia intră în ecuație însă, ea nu vine doar cu răspunsuri legate de mecanica sexului, ci construiește pe o bază greșită întreaga filosofie despre sex a viitorului adult.

Educație pozitivă

Convențional, pornografiei i se impută trei efecte asupra privitorului: transmite ideea că femeia poate fi/ trebuie redusă la un obiect, creează așteptări false, bazate pe performanțe sexuale intangibile majorității, și astfel denaturează realitatea. Tocmai de aceea, educația sexuală nu ar trebui să se rezume strict la constituția aparatului reproducător ori la biologia sexului, ci ar trebui să educe copilul, adaptat vârstei lui, cu privire la numeroasele ramificații ale vieții sexuale: la respectul de sine șirespectul pentru ceilalți, la acceptare și intimitate în relații, încredere, prietenie, iubire.

Pornografia este străină de toate aceste concepte, iar acesta este numai începutul problematicii sale. Însă concentrându-ne pe copii, vom descoperi că o educație sexuală tratată cu toată responsabilitatea, fără fobii, sinceră și orientată pe dezvoltare, pe stăpânirea de sine, nu pe reprimarea impulsurilor, poate fi făcută fixând repere morale sănătoase nu doar pentru viața sexuală, ci pentru viața socială, în general.

Internetul abundă nu doar în pornografie, ci și în sfaturi adresate părinților care doresc să își protejeze copiii de ea. La o căutare mai atentă pe Google pot fi găsite numeroase experiențe personale prin care au trecut părinți care au abordat în diferite moduri această chestiune. Inspirație, așadar, există. Însă tot mai e nevoie, pe lângă voință, de perseverență în documentare, astfel încât părintele nu doar să structureze eficient ceea ce ar vrea să transmită copilului, ci să învețe, dacă e nevoie, să creadă el însuși ceea ce transmite. Altfel, noțiuni precum „obiectificarea femeii”, „denaturarea realității” și „așteptări false” nu vor reuși să fie mai mult decât un discurs prea dur pentru urechile unui copil. În plus, este foarte posibil ca folosirea unui discurs pozitiv, care mai degrabă să îi construiască celui mic o imagine sănătoasă de la zero, în loc să dărâme ce au denaturat ceilalți, să fie o variantă mult mai ușoară și mai satisfăcătoare de a-l educa pe copil.

Sursa: semneletimpului.ro

Despre infoCrestin

Citeste si:

Copiii crescuți în cupluri cu „părinți” de același sex au mai multe șanse de a dezvolta depresii și obezitate

Un nou studiu apărut la începutul acestei luni în publicația Depression Research and Treatment (Depresia – …

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Captcha Captcha Reload

error: Content is protected !!