Quantcast
Să aveţi un an mai bun!. Jurnalul lui Ion Pocaitu – Stiri Crestine | Info Crestin | Actualitate Crestina Online

Să aveţi un an mai bun!. Jurnalul lui Ion Pocaitu

“Iacă îl prinsărăm şi pe anu ăsta”. Aşa avea bunicul meu obiceiul să zică de Revelion. Era un fel de izbândă şi un fel de îngrijorare de viitor în exclamaţia lui. Aşa şi noi, vorba lui moşu Ioan, am ajuns cu bine la sfârşitul acestui an, nu prin puţine necazuri şi poticneli. Dar Domnul a fost bun cu noi. Mai bun decât am meritat. Că dacă s-ar fi luat Domnul după meritele noastre, n-am mai putea scrie noi acuma în caietul ăsta nici un cuvinţel măcar.
Pruncii n-or fost chiar tare răi, anul acesta, deşi fata cea mare începe să ne îngrijoreze. Vorbeşte cam des cu unul de la baptişti. Nu prea are curajul să vină pe la noi când sunt eu pe-acasă, dar am auzit c-o fost când eram eu la congresul de alegeri de la Bistriţa. Dar o ajuta Domnul să mai clarificăm noi povestea asta la anul.

Mulţam Domnului că şi eu şi Veta am fost destul de sănătoşi anul acesta. Iau eu nişte pirule de tesiune. Încolo toate-s bune, în afară de cele rele. Mă cam forţez să nu uit, că zice doctorul că trebuie în fiecare zi să le iau. Ori de câte ori mă uit la lăcruţa aceea cu pirule mi-aduc aminte de unchiul meu, ăla şugubăţul, că odată l-a pus unchioaia să facă puţină curăţenie în sertarele de la credenţul din bucătărie. A găsit mai multe pirule care stăteau acolo printre agrafe, cuie, peniţe, bani vechi şi te miri ce. S-a tot gândit el că ar fi mare păcat să arunce el doctoriile acelea. Le-a înghiţit pe toate că o zis el că or fi bune ele la ceva, în cazul în care are ceva boli ascunse. L-a dus salvarea că era pe moarte săracul. O ţinea sus şi tare că i se trage de la o pirulă mare care era pentru oi cînd aveau gălbează. Nu ştiu care e adevărul, dar săracul a scăpat ca prin minunea Domnului.

Mi-a arătat Neluţu că acuma pe bloguri se ocupă tare mulţi cu evenimentele anului care este aproape gata deja. M-am gândit şi eu ce s-a petrecut mai important în viaţa noastră, în biserică, în ţară şi lume, anul ăsta. Greu de ales din mulţimea lucrurilor care par că s-au dărâmat aşa deodată peste noi. În primul rând criza asta economică, cu reduceri şi economii peste tot, cu lipsuri şi necazuri. Mă tot mir însă când îmi spune Veta, că la magazinele astea mari cărora le zice mol, ca americanii, e plin de lume şi mai ales de tineri. Se plânge românul de criză toată ziulica, dar are bani de petrecut. Ciudată naţie mai suntem?

La noi la cult a apărut cartea lui Vasilică Croitoru care dă pe faţă modul în care pionierii noştrii în credinţă purtau cravate roşii şi tare erau buni prieteni cu împuterniciţii şi securiştii. M-a binecuvântat Domnul să nu fiu pastor pe vremea aceea. Cine ştie în ce încurcături aş fi fost şi eu. S-a făcut zarvă mare pe seama acestor dări pe faţă, numai că nimeni nu vrea să ia taurul de coarne şi să ceară tuturor pastorilor să declare că n-au colaborat cu Securitatea şi să fie verificaţi la Bucureşti. Cum să ceri aşa ceva tu care ai fost la rândul tău un vânzător de fraţi? Nu ştiu unde vor merge lucrurile anul care vine, dar la bine nu cred. Până nu facem curăţenie în Casa Domnului de vânzători nu vom înainta şi Domnul va fi împotriva noastră. Am văzut cum au mers lucrurile la alegeri. Ca la comunişti.

Anul ăsta a fost mare fierbere când au apărut Străjerii. Fraţii baptişti sunt ca viespii înfuriaţi. Cel care a băgat bâta-n viespi pare să fie Iosif Ţon. Baptiştii nu pot accepta că Ţon a fost botezat de Domnul şi că acum el crede ca şi noi penticostalii în Duhul Sfânt şi darurile Lui. Au zis că e eretic. Bietul om! I-au retras ordinarea, nu-l mai pun la radio, editura din Oradea care-i tipărea cărţile (înfiinţată de el) nu i le mai tipăreşte. Scrie la lăptop că acuma şi Societatea Misionară din America nu-l mai vrea în rândurile ei. Cred că dacă ar putea, l-a arde pe rug pe săracu Ţon. Socot că dacă pentru fraţii baptişti, Ţon este eretic pentru că crede ceea ce credem noi, apăi şi noi suntem tot eretici pentru ei. Auzi tu, şi fata mea umblă cu unul care crede că noi suntem eretici… Doamne nu mă pedepsi!

Apoi aud că nici prin alte părţi nu-i mai rozosină situaţia ca la noi. Şi-n America unii îşi pierd casele şi locurile de muncă. Am auzit că Obama, acum la sfârşit de an, i-a băgat în armată pe homosexuali. Cred că bine le-o făcut. Să-i ducă la război. Când or auzi arabii că Obama trimite poponarii pe ei, s-or cuminţi şi ei odată.

Anul ăsta am început şi eu jurnalul meu şi îmi doresc ca la anul ce vine să fiu mai harnic cu scrisul. Mă tot bate gândul să-mi fac şi eu un blog. Poate blogoslovesc şi eu pe unii… Nu ştiu dacă voi avea vreme de aşa ceva. Copiii ăştia încep să crească şi odată cu ei cresc şi necazurile mele şi ale Vetei. Am început să postim şi să ne rugăm pentru ei. În fiecare dimineaţă înainte de a pleca la lucru, beau cafeaua cu Veta, discutăm şi apoi ne rugăm pentru fiecare din ei. Ne rugăm ca Domnul să ne dea mie şi Vetei multă înţelepciune să ştim cum să vorbim cu ei şi cum să facem faţă situaţiilor în care ne pun copiii ăştia. I-am sondat aşa discret, ce decizii au luat pentru noul an? Se pare că nu au apucături prea spirituale. Viseză haine de marcă, iar unul din cei trei băieţi vrea scuter cu motor… Nu Neluţu. El se bucură de lăptop, numa că acum vrea şi el nu ştiu ce programe. Ce belea mai sunt şi lăptopurile astea! Doamne ai milă de noi!

Socot că cea mai bună urare este să ne ajute Domnul să apucăm şi anul 2011,  să fim noi sănătoşi şi voioşi şi Bunul nostru Dumnezeu să se îndure de noi toţi!

sursa: lascaupetru.wordpress.com

Despre

Leave a Reply