Rugaciunile de mijlocire, facute in favoarea unei persoane bolnave, au efecte medicale deosebite, puterea lor fiind direct proportionala cu numarul si credinta celor ce se roaga.

In incercarea de a explica stiintific puterea vindecatoare a rugaciunii, au fost efectuate de-a lungul vremii numeroase cercetari, incepand cu acelea desfasurate de Alexis Carrel, laureat al Premiului Nobel.

In Statele Unite, pionierul unor asemenea studii a fost dr. Randolph Byrd, cardiolog la un spital din San Francisco, conform iwriteiam.nl.

Acesta a impartit aleatoriu 393 de pacienti, spitalizati cu probleme cardiace grave, in doua grupe: una alcatuita din subiecti pentru care urmau sa fie inaltate rugaciuni de mijlocire, in completarea tratamentului obisnuit (A), iar o alta de control, compusa din bolnavi tratati in aceleasi conditii ca si pana atunci (B).

Un grup de credinciosi romano-catolici si protestanti s-a rugat de la distanta, un anumit numar de zile, pentru bolnavii ce faceau parte din prima grupa (A).

S-a lucrat in sistem “dublu-orb”, asa incat pacientii, asistentele medicale si medicii din spital ce se ocupau de bolnavi, nu cunosteau repartizarea subiectilor pe grupe.

Rezultatele finale au aratat ca pacientii ce au beneficiat de rugaciunile de mijlocire au avut de cinci ori mai putina nevoie de tratamente cu antibiotice, riscul de edem pulmonar s-a redus de trei ori si nici unul dintre subiectii din grupa A nu a avut nevoie de respiratie mecanica, 10% dintre participantii din prima grupa ameliorandu-si starea de sanatate mult mai rapid, comparativ cu aceia din grupa de control neutra (B).

Un experiment asemanator, desfasurat in Kansas, a demonstrat si el ca 11% dintre pacienti au prezentat o ameliorare a starii de sanatate.

American Heart Association Journal a publicat un studiu in care se arata ca meditatia, rugaciunea, repetarea unor mantre (functie de credinta religioasa a aceluia ce se roaga), elimina complicatiile diverselor boli, grabesc vindecarea si, in orice caz, au efecte mult mai bune decat simpla schimbare a stilului de viata.

Cercetarile medicale din ultima vreme au demonstrat ca rugaciunea pentru sine, dar si cea spusa pentru altii scad nivelul hormonilor de stres, reduc tensiunea arteriala, durerile cronice, tulburarile de somn, anxietatea.

Studii extrem de aprofundate pe tema rugaciunilor de mijlocire au fost realizate si de catre oamenii de stiinta rusi.

Revista Pravda a prezentat rezultatele obtinute de prof. Valeri Slezin, din Petersburg, in masurarea fortei rugaciunii.

Acesta a studiat electroencefalogramele unor calugari in timp ce acestia se rugau si a pus in evidenta “stingerea” completa a cortextului, ce fusese observata anterior doar la sugarii in varsta de trei luni, ce se simt protejati in bratele mamelor lor.

Biserica ortodoxa binecuvanteaza rugaciunile facute “pentru tot sufletul necajit si intristat”, multi credinciosi din tara noastra adresandu-se Maicii Domnului, cunoscuta in popor ca avand disponibilitatea de a se ruga cu iubire si smerenie pentru cei care au nevoie de ajutor.

Cel ce se roaga pentru altul trebuie sa aiba mintea deschisa, sa se fereasca sa faca asocieri, sa formeze imagini, fiind suficient ca sa il mentioneze pe subiect, rugaciunea nedirectionata fiind cea mai buna cale pentru ca bolnavul sa revina la starea de sanatate cea mai potrivita pentru el la acel moment.

Desi in opozitie cu ceea ce se invata la cursurile de vizualizare a scopurilor, rugaciunea indirecta are o forta mai mare tocmai pentru ca nu este bruiata de dorinte limitate, care pot sa nu fie in armonie cu adevarata noastra menire si a celor pentru care ne rugam.