„Ora de Religie, darul lui Dumnezeu pentru noi. Nu putem să-i creştem pe copiii noştri fără Hristos”

Măriuca Neagu, inspector şcolar pentru disciplina Religie în cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean Sibiu, a transmis presei un material în care militează pentru menţinerea în şcoli a orei de religie.

În materialul respectiv, Măriuca Neagu vorbeşte, printre altele, despre programa şcolară la religie, disciplină pe care o consideră un ”dar de la Dumnezeu”.

Redăm mai jos scrisoarea Măriucăi Neagu

”Gândul meu, prin scrierea acestui articol, este să nu supăr pe nimeni şi să-i accept pe toţi  cei ce nu sunt în asentimentul adevărului în care cred şi să-i înţeleg la măsura la care au putut să ajungă fiecare dintre ei.

Vă mulţumesc că încă mai pot folosi numele lui Dumnezeu în exprimarea mea publică (şi în titlul articolului), căci discuţiile se poartă nu numai asupra orei de religie din şcoală, ci şi asupra faptului ca, în discursul public, să fie interzisă orice trimitere către Dumnezeu. “Toleranţa” domniilor lor, a celor ce vor educaţie fără religie, devine, de fapt, intoleranţă.

Doresc ca-n următoarele rânduri să arăt care este importanţa şi frumuseţea orei de religie văzută din mijlocul copiilor şi nu din perspectiva unui studiu. Ora de religie aduce bucurie şi pace sufletească în sufletul copiilor, multă speranţă şi nădejde, satisfacţie şi entuziasm. E ora unde elevul învaţă că e dreptul lui să aleagă în viaţă o anume cale, dar şi să nu-l jignească pe cel ce nu alege drumul său. Învaţă că această libertate implică responsabilitate şi că Dumnezeu este Iubire şi este îndelung-răbdător, că este Lumină care–l luminează dacă stă în Lumină. Dumnezeu nu pedepseşte, El este numai Iubire, însă alegerea sa de a se depărta de Dumnezeu şi greşelile sale îşi au plata lor.

Depărtarea de aceste valori pe care, chiar dacă elevul nu le percepe atunci în ora de religie în profunzimea lor, le va înţelege mai târziu şi va avea unde să se întoarcă (să se ridice), atunci când va avea nevoie, şi nu va striga, cu disperare: “Mamă, unde este Dumnezeu? Tată, unde este Dumnezeu?” Ele, valorile, se aşază în mintea şi sufletul său şi va putea să se întoarcă asemeni fiului risipitor, care a plecat de-acasă, dar a avut puterea să se ridice şi să se întoarcă. Această putere şi aceste valori se regăsesc în temele discutate la ora de religie. Ele poartă în sine puterea împlinirii.

Exemplific aceasta  prin  câteva subiecte care sunt cuprinse în programa şcolară şi-n care se regăsesc valorile amintite mai sus: ”Dragostea faţă de aproapele – Pilda samarineanului milostiv” – clasa a V-a, ”Binefacere şi recunoştinţă – Vindecarea celor 10 leproşi” – clasa a VI-a, ”Hristos, Lumina lumii – Vindecarea orbului din naştere”, ”Căinţă şi iertare – Pilda Fiului Risipitor”, ”Iubirea prin fapte – ajutorareL celor aflaţi în suferinţă” – clasa a VII-a, ”Pilda neghinei – îndelunga răbdare şi dreptatea lui Dumnezeu”, ”Imnul dragostei creştine”- clasa a VIII-a, (să nu cunoască cel mai frumos imn închinat  virtuţii iubirii !?). Am enumerat doar câteva teme  ce prezintă valorile menţionate, pe care le-am selectat aleatoriu pentru că întreaga programă a disciplinei Religie e alcătuită din aceste valori cuprinse toate într-una singură, iubirea. Aş putea să vă arăt acesta făcând o scurtă prezentare a lecţiilor pe fiecare an de studiu. Acum, rândurile  sunt  limitate, dar, dacă e nevoie, am să mă străduiesc să vă fac să înţelegeţi că toate acuzaţiile pe care le aduceţi orei de religie sunt neîntemeiate.

Câtă frumuseţe şi înţelepciune găsim în pildele Mântuitorului, pe care le aşteaptă elevii la oră şi sunt însetaţi să le cunoască! Aproape în fiecare oră de religie, ei zic: „Ne mai spuneţi şi astăzi o poveste?” Răspunsul este DA (până mai putem), pentru că nu putem să-i lipsim de înţelepciunea şi învăţăturile pildelor. Dacă lângă inteligenţă (deşteptăciune) punem pe Hristos, vom dobândi înţelepciunea. Nu putem să-i creştem pe copiii noştri fără Hristos. Nu puteţi, câteva glasuri, să luaţi acest dar al lui Dumnezeu, pe care l-am primit, dar pe care trebuie să-l valorificăm. Într-o lume care se străduieşte ca asemenea mentalităţi – educaţie fără religie – nu numai să fie cunoscute ci şi să fie impuse celorlalţi, desconsiderându-i dacă nu gândesc la fel, în loc să facă reverenţă în faţa celor ce văd evidenţa, misiunea dascălilor de religie – care au aceeaşi pregătire ca a colegilor profesori, devine tot mai grea. Avem încă generaţii de părinţi care, chiar dacă n-au făcut Religie în şcoală ( mă refer la generaţia mea, cei de 35-40-45 ani), au fost educaţi de părinţii lor, care L-au cunoscut pe Dumnezeu şi-n cadrul orelor de religie. A urmat o perioada în care copiii au fost lipsiţi de această bucurie. După revoluţie, am redobândit acest dar şi copiii lor au putut să-L cunoască pe Hristos, încă din şcoală, reuşindu-se astfel, ca acest liant între oameni, generaţii- Hristos, să rămână în mijlocul nostru.

Şi acum…? Lăsaţi-i pe copiii acestor vremuri să devină părinţi adevăraţi şi nu doar „părinţi instruiţi” ca să nu ajungem în situaţia de a rupe acest liant  dintre generaţii. Lăsaţi-i să se bucure de izvorul nesecat al Sfintei Scripturi şi de Tradiţia Sfântă, pe care cei ce n-au cunoscut-o, descoperind-o, devin admiratori ai Sfântului Ioan Gură de Aur, ai Sfântului Vasile cel Mare şi ai altor Sfinţi Părinţi, care ni l-au arătat pe Hristos. Să ne ferim de învinuirea copiilor care,  mai târziu, dacă le vom lua această şansă, ne vor  reproşa că le-am furat darul primit de la Dumnezeu – ora de religie. În marea Sa iubire, Dumnezeu îi va ajuta şi pe ei, dar de ce să-i  punem în situaţia delicată de a cere explicaţii cu privire la faptul ca disciplina  Religie lipseşte din foaia lor matricolă şi de ce şi de ce…

Sunt multe lucruri pe care trebuie să le îndreptăm în predarea orei de religie şi a celorlalte ore şi-n general, în sistemul educaţional, dar nu aşa. De foarte multe ori, disciplina de învăţământ este asociată cu profesorul care o predă. Unor elevi le place o anumită materie pentru că le place profesorul. E firesc! De aceea, aceste noi provocări trebuie să ne determine pe toţi profesorii, nu numai pe cei ce predau religia, să medităm profund la ceea ce facem şi cum facem ca să nu fim părtaşi la ignorarea  acestui dar de la Dumnezeu – ora de religie”.

adevarul.ro

Despre

Citeste si:

Germania vrea sa introduca ore OBLIGATORII de studiu al Islamului in toate scolile

Autoritatile locale din Germania solicita sa fie introduse cursuri obligatorii de studiu al Islamului in …

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Captcha Captcha Reload

error: Content is protected !!