Noua faţă a religiei: cine (mai) ocupă rândurile bisericilor

Se vorbeşte din ce în ce mai des despre o prezenţă din ce în ce mai scăzută la biserică, despre un număr tot mai mare de persoane care nu aparţin niciunei religii, dar şi de un un număr scăzut de credincioşi în rândul confesiunilor cu tradiţie. Cine a mai rămas? Care este portretul credinciosului care se află încă în bisericile contemporane?


noua_fata_a_religiei (Foto: csmonitor.com)Care sunt tendinţele mari?

Sondajele arată că Statele Unite se confruntă cu o tendinţă de renunţare a credincioşilor la instituţiile religioase tradiţionale, precum Biserica Catolică şi confesiunile protestante. Acestea se văd nevoite să închidă seminarii teologice şi să vândă unele terenuri pe care confesiunile au avut biserici, ce sunt acum goale.

În schimb, credincioşii se îndreaptă spre grupurile religioase penticostale şi evanghelice. Acestea se extind repede, tendinţă evidenţiată şi de statisticile care denotă creşteri semnificative în rândul membrilor noi. De altfel, creşterea este evidentă în mod special în cele mai religioase patru state americane: Vermont, New Hampshire, Maine şi Massachusetts.

În aceste patru state, între 2000 şi 2010 Biserica Catolică a pierdut în total 61% dintre credincioşi, fiind nevoită să închidă 69 de biserici (adică 25%), numai în oraşul Boston, capitala statului Massachusetts.

În aceeaşi perioadă de timp, Biserica Baptistă de Sud a inaugurat 118 de biserici, 50% dintre acestea fiind clădiri cu au aparţinut bisericilor tradiţionale. Tot o tendinţă de creştere înregistrează şi alte confesiuni creştine, precum penticostalii (11 biserici noi) şi adventiştii de ziua a şaptea (55 de biserici noi în Massachusetts, New Hampshire şi Maine, între 2000 şi 2010). Creşteri mai mici, dar semnificative, au înregistrat şi mormonii şi musulmanii.

Care este portretul credinciosului care frecventează biserica

Este, astfel, evident că vechile instituţii religioase decad, dar credinţa rămâne puternică. Peste 90% dintre americani afirmă că au credinţă în Dumnezeu sau într-un spirit universal, potrivit unui sondaj de opinie Gallup. Şi, deşi mulţi aleg să nu se identifice cu o anumită religie sau confesiune religioasă, interesul lor pentru credinţă este ridicat.

„Felul în care oamenii îşi manifestă religiozitatea s-a schimbat”, a declarat Frank Newport, editorul şef al Gallup pentru Christian Science Monitor. „Şi ceea ce se întâmplă în statele religioase este un indicator bun pentru ceea ce se întâmplă în restul Americii”, a adăugat el.

În funcţie de răspunsurile pe care le dau americanii, Newport a concluzionat că religia din SUA este marcată de experienţa imigranţilor, cu un accent deosebit pus pe servicii religioase proaspete şi inovative. Aşa se explică creşterea unor biserici etnice, precum cele ale românilor, ucrainenilor şi ale locuitorilor din Estul Europei, afirmă Steve Lewis, decan al Institutului Teologic Ecumenic, din Bangor, Oregon.

Totodată, credinciosul care frecventează bisericile contemporane nu acceptă, susţine sau încurajează activismul politic de la amvon. Lewis consideră că pătrunderea politicii în biserică a constituit un factor care a accelerat decăderea bisericilor tradiţionale, din ultimul deceniu.

Ce derivă din această imagine de ansamblu este o tendinţă religioasă, ce poate fi măsurată nu atât în termenii transformării culturale sau politice, ci în felul în care este practicată religia. Credincioşii frecventează biserici unde credinţa face o diferenţă vizibilă şi concretă în viaţa lor şi a celor din jur. Iar relaţiile interumane dezvoltate în cadrul acestor comunităţi le permit membrilor să-şi păstreze aspiraţiile şi să fie activi în proiecte noi, pe care nu le-au cunoscut până acum.

semneletimpului.ro

Despre

Citeste si:

Știința confirmă că viața începe chiar din momentul fecundării

Comunitatea științifică continuă să aducă dovezi pentru a demonstra că viața începe încă din momentul …

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Captcha Captcha Reload

error: Content is protected !!