Tot mai mulți oameni se luptă cu cancerul și reușesc să supraviețuiască. Însă, deși ar fi de așteptat ca victoria împotriva bolii să îi facă fericiți, o mare parte dintre supraviețuitori se confruntă cu sentimente de depresie, furie sau epuizare, chiar și la mult timp de la terminarea tratamentului.

Unul dintre cele mai des întâlnite efecte colaterale ale supraviețuirii după cancer este scăderea tonusului moral, sau chiar depresia. Potrivit unor cercetări recente, procentul celor care trec prin depresie după cancer pornește de la 25% și poate ajunge la 40% dintre foștii bolnavi.

Psihologul Dr France Goodheart și jurnalista Lucy Atkins, care au scris împreună o carte despre cele mai frecvente probleme ale supraviețuitorilor de cancer, explică de ce se instalează tristețea după tratament.

„După ce treci printr-o experiență atât de dură, fizic și emoțional, durează să te recuperezi.” Autorii subliniază că aceasta „nu înseamnă că ești bolnav mental, nerecunoscător sau că te văicărești. Nici nu înseamnă automat că ai nevoie de ajutor profesional (deși poate ți-ar fi util). Înseamnă doar că ești trist.”

Așteptările de viață pot juca și ele un rol. Oamenii care trec prin tratamentul împotriva cancerului fac jurăminte cu ei înșiși și își promit că vor trăi altfel după ce se vindecă. Însă presiunea de a „profita la maxim de viață” poate fi copleșitoare pentru unii și le poate genera confuzie sau sentimente de inferioritate.

Goodheart și Atkins îi îndeamnă pe supraviețuitorii cancerului să nu se învinovățească pentru sentimentele de tristețe pe care le experimentează și să își acorde o perioadă de convalescență legitimă pentru cineva care a trecut printr-o boală atât de gravă precum cancerul.

Există numeroase lucruri practice care se pot face pentru a combate depresia, și multe dintre cele mai eficiente implica schimbări simple ale stilului de viață – a mânca mai bine, a deveni mai activ, sau doar a reveni la vechile obiceiuri de îngrijire de sine.
Furia este un alt sentiment profund negativ care rămâne în urma luptei cu cancerul. Cei care supraviețuiesc bolii mai simt încă multă vreme teama că boala ar putea reveni. Deși cancerul nu este un pericol imediat, amenințarea persistă.

Când tratamentul activ ia sfârșit oamenii se uită în urmă să vadă ce le-a provocat cancerul. Cei mai mulți oameni își revizuiesc iar și iar comportamentul pentru a identifica posibilele cauze. În cazul în care fostul bolnav obișnuia să fumeze, să bea sau să practice orice alt obicei carcinogen, el se poate învinovăți și poate fi supărat pe el însuși.
Alți oameni sunt furioși pentru că ceilalți așteaptă de la ei ca odată învinsă boala să revină instantaneu la forma fizică și spirituală pe care o aveau înainte de boală. Sentimentul de a nu fi înțeles este foarte răspândit printre supraviețuitorii cancerului.

Goodheart și Atkins spun că sentimentul de furie este legitim, într-o anumită măsură. Însă dacă este necontrolată, copleșitoare sau nelalocul ei, ea poate face rău nu doar celui care o simte, ci și celor din jurul lui.

Oboseala este unul dintre cele mai neglijate consecințe ale supraviețuirii cancerului, spun autorii citați de Daily Mail. Această tip de oboseală diferă de cea resimțită de oamenii sănătoși pentru că e o combinație de extenuare fizică și oboseală psihică, ce rezultă ca urmare a administrării anumitpr medicamente folosite în chimioterapie. Alte cauze pot fi schimbările hormonale sau cele ale sistemului imunitar generate de tratamentul împotriva bolii.

Autorii recomandă pacienților care se recuperează să își prioritizeze strict activitățile, pentru a nu fi copleșiți de ele și să aibă răbdare cu ei înșiși în timp ce lucrează pentru a-și reconsolida forța fizică.

Cancerul rămâne una dintre cele mai temute boli ale prezentului. În Marea Britanie cancerul este cel mai frecvent motiv de teamă al oamenilor, după frica de a-și pierde serviciul, de a se îmbolnăvi de Alzheimer sau de a suferi un atac de cord noteaza semneletimpului.