Jurnalu’ lui Ion Pocaitu. Care e diferenţa?

Aseară, mi-o arătat Neluţu pe bloguri că-i mare confuzie acuma la mulţi creştini. Se întreabă oamenii care-i diferenţa dintre baptişti, penticostali şi străjeri. M-am gândit şi eu şi am găsit că nu-i chiar aşa de greu de priceput. Dacă o luăm în ordinea în care au apărut, la început au fost baptiştii, apoi au venit penticostalii şi acum mai la urmă străjerii. Şi lucrurile au fost cam aşa:

Baptiştii, când au ajuns la prima epistolă a lui Pavel către corinteni, la capitolul 12, acolo unde vorbeşte el de darurile Duhului Sfânt, la versetele 8 la 11, lor nu le-a plăcut de unele din aceste daruri, cum ar fi cele de la coada listei: darul tămăduirilor, puterea să facă minuni, prorocia, deosebirea duhurilor, vorbirea în felurite limbi, tălmăcirea limbilor. Lor le-a plăcut numai de cele din frunte: vorbirea despre înţelepciune, despre cunoştinţă, credinţa. Nu ştiu de unde au scos-o că darurile acestea de la urmă au dispărut din istorie odată cu moartea apostolilor şi cu terminarea canonului Biblic. Au ţinut-o tot aşa până ce unii au început să se roage mai mult şi l-au căutat pe Domnul din toată inima. Când oamenii aceştia au început să aibă “carisme” cum le numeau pastorii lor, adică să vorbească în alte limbi, să prorocească, i-au scos afară din bisericile lor şi aşa am apărut noi penticostalii.

Din nefericire, penticostalii au început să aibă simpatie mai multă pentru darurile Duhului Sfânt pentru care nu aveau simpatie fraţii baptişti. Noi penticostalii nu susţinem că unele daruri au dispărut din istorie, ci mai degrabă le confundăm pe unele cu talentul sau cu pregătirea oamenilor. Eu şi azi sufăr din cauza unor fraţi care consideră că a te pregăti pentru predică este un lucru firesc. Ei cred că trebuie să te duci la anvon şi să predici ce-ţi dă Domnul în clipa aceea.

Când venea fratele Nicolae de la baptişti la noi la biserică, am văzut că el avea schiţe de predici făcute frumos, aşa cu culori pentru titluri, cu sublinieri pentru idei şi cu puncte şi litere. Ce frumos! Am încercat şi eu, dar am fost acuzat imediat că predic după ciorne, de pe hârtie, că am ajuns mai rău ca baptiştii… Ce să mai spun? Cât eram mai tânăr mai ţineam minte mai bine lucrurile. Acum am nevoie să mai scriu punctele predicii undeva. O fac acum cu grijă, pe foiţe mai mici pe care le ascund în Biblie să nu le vadă fraţii. Am văzut la un frate că el avea o Biblie din acelea mari de tot, cu margini mai late, pe care îşi notase schiţele de predici. Fraţii cred şi acum că el nu se pregăteşte şi predică de unde îi dă Domnul. Ce înşelătorie! Am invăţat că nu există inspiraţie fără transpiraţie. Domnul nu-i foloseşte pe cei leneşi. Nu le dă har. Harul leneşilor este actorie. Înşelătorie.

Pentru că baptiştii neagă o parte din daruri, la fiecare generaţie au de suferit din cauza “carismelor” şi alungă o parte din membrii lor la penticostali. Pentru că penticostalii neglijează o parte din daruri, o parte din membrii lor vor să fie ca fraţii baptişti. Ce se întâmplă acum, au apărut străjerii care majoritatea provin dintre fraţii baptişti. Ei au umplerea cu Duhul Sfânt dar nu vor să se facă penticostali. Şi tare bine ar face să nu se facă. Ei vor să fie baptişti treziţi, adică să nu facă nici greşelile baptiştilor şi nici pe ale penticostalilor. O să le facă probabil pe ale lor. Că nici o organizaţie nu este desăvârşită. Biserica Domnului este Trupul lui Christos şi fiecare are funcţiuni diferite în acest trup şi este necesar să fim diferiţi unii de alţii, pentru a ne completa.
Bag sama că explicaţiile mele nu sunt de cea mai mare calitate şi adâncime. Aşa văd eu că stau lucrurile cu baptiştii, penticostalii şi străjerii. Că n-o fi chiar aşa nu bag mâna în foc. Dar orice om are voie să-şi spună părerile lui. Că aşa e acum la modă cu blogurile astea.

M-am gândit să vorbesc cu Neluţu ca să ne deschidem şi nou un blog din ăsta, că se pare că toată lumea are acuma. Nu suntem noi o biserică mare şi nici oraşul nostru nu e prea mare, dar am văzut că sunt foarte multe bloguri evanghelice între români. De ce n-am avea şi noi unul? Mă gândesc că ar trebui să-l facem aşa ca al unora dintre păstori, oamenii să nu poată să scrie nimic pe el, ci numai să citească. Că am văzut eu pe blogul fratelui Lascău că sunt şi oameni de bai, cârcatoşi nevoie mare, cu care n-o scoţi la capăt cu una cu două. Ce să mai zic de nişte surori care sunt tare bătăiose. O fi păţit ceva bietul apostol Pavel cu astfel de femei, de a zis să nu vorbească muierile în biserică. Dar pe bloguri nu zice să nu scrie. Oricum, eu nu m-aş lua la schimburi de vorbe cu ele, că ştiu eu bine cum mă descurc în astfel de situaţii. Când se înfurie Veta, tac din gură de numa. Nu-i altă cale.

lascaupetru.wordpress.com

Despre

Citeste si:

De ce regatul creştin Ierusalim a căzut în mâinile lui Saladin, leul deşertului.

În 1187, regatul cruciat al Ierusalimului se afla în al 88-lea an. A fost descoperit …

2 Comentarii

  1. Excelent !

    Ai dreptate in toate-cele !

  2. cata dreptate!!! dar ceilalti ce zic? ortodocsii?!!! ce trebuie sa urmam? credinta ? iubirea?

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Captcha Captcha Reload

error: Content is protected !!