Îi va lăsa Merkel fără burqa pe islamici?

Problema vălului musulman agită din nou apele prin Europa. De data aceasta, a venit rândul Germaniei să schimbe traiectoria. Toleranţa creștină faţă de cultura islamică pare să își epuizeze tot mai mult resursele.

Cancelarul Angela Merkel s-a declarat în favoarea interzicerii vălului musulman integral în Germania, adăugând că trebuie evitată repetarea crizei refugiaţilor. „În comunicarea dintre oameni, care joacă un rol fundamental aici, ne arătăm faţa. De aceea, un văl care acoperă totul nu este deloc potrivit în ţara noastră. Ar trebui interzis oriunde acest lucru este posibil legal. Nu aparţine ţării noastre”, a declarat Angela Merkel, într-un discurs susţinut la conferinţa Uniunii Creştin-Democrate de la Essen.

Declaraţia cancelarului german pare să vină în contradicţie cu deschiderea de care a dat dovadă anul trecut faţă de imigranţi și de tradiţiile musulmane, fapt care i-a atras o sumedenie de critici, și nu doar din partea conaţionalilor ei. Noua poziţie ar trebui înţeleasă într-o cheie electorală, alegerile apropiindu-se cu pași repezi. Acest discurs ceva mai naţionalist se adresează unui electorat tot mai consistent, ceea ce explică de ce Merkel a justificat noua măsură prin faptul că „dreptul german prevalează asupra sharia”. Curentul populist, cu accente naţionaliste radicale, a luat amploare în Germania, generând o problemă majoră pentru creștin-democraţi, chestiunea islamică riscând să devină un fel de „nod gordian” pentru partidul lui Merkel.

De altfel, nu este pentru prima oară când liderul german sau persoane din anturajul cancelarului au adus în discuţie publică problema vălului islamic. „Din punctul meu de vedere, o femeie complet acoperită nu are aproape nicio șansă să se integreze în Germania”, preciza Merkel în urmă cu jumătate de an. Tot în acea perioadă conducerea creştin-democrată a adoptat un limbaj dur în privinţa migraţiei. Într-un proiect de rezoluţie se arăta că vălul cu care femeile îşi acoperă integral corpul intră în contradicţie cu valorile germane. „Oricine le poartă demonstrează că nu este pregătit să se integreze în societatea noastră liberă şi deschisă. De aceea, respingem folosirea vălului integral în public.”

O jumătate de an mai târziu, Thomas de Maiziere, ministrul german de Interne, a propus interzicere parţială a vălului musulman. Potrivit oficialului, legea ar urma să se aplice în „locurile necesare de coexistenţă pentru societate”, inclusiv instituţii guvernamentale, şcoli şi universităţi, săli de judecată, cât şi la proteste. „Nu suntem de acord cu vălurile care acoperă faţa. Nu îşi au locul într-o societate deschisă. Femeile care vor să se angajeze într-un post public nu pot purta un văl care le acoperă faţa în totalitate. Este valabil oriunde este necesară identificarea”, spunea ministrul german.

A venit acum rândul lui Merkel să vorbească deschis despre această situaţie delicată și controversată. Problema este, că spre deosebire de alte ţări, Germania se limitează deocamdată doar la intenţii. Franţa, Belgia sau Italia au interzis deja, complet sau parţial, purtarea acestui tip de văl. Anumite oraşe franceze au adoptat măsuri chiar foarte restrictive. De exemplu, unele staţiuni le-au interzis femeilor să vină la plajă în burkini. Cannes a fost primul oraş care a recurs la această măsură, ridicând repede semne de întrebare despre libertatea religioasă. Oricât de contestată a fost decizia autorităţilor de pe Coasta de Azur, ea a rămas în vigoare. Această persistenţă poate fi înţeleasă în contextul în care Franţa interzisese cu cinci ani în urmă acoperirea feţei în spaţiile publice. Cei care au susţinut această interdicţie argumentau că faţa acoperită contravine principiului francez „vivre ensemble”, adică traiului în comun. În momentul în care a fost introdusă această lege, în jur de 2.000 de femei purtau văl integral. Nu puţini au fost cei care au contestat măsura, considerând-o nesemnificativă în raport cu numărul mic de femei care recurg la acoperirea feţei. „Numele lor sunt Marie, Henriette, Emilie. Sunt franţuzoaice din tată în fiică”, comentează un sociolog francez lipsa de raţiune a măsurii. În opinia acestuia, femeile respective nu reprezintă niciun pericol pentru libertate și nici pentru siguranţa naţională. „De ce să iei măsuri împotriva unei probleme care reprezintă o excepţie și privește numai câteva sute de femei – majoritatea franţuzoaice convertite?”, se întreba și Oliver Roy, expert pentru politica Islamului, citat de DW.

Spre deosebire de Franţa, care a luat măsurile restrictive de pe platforma unui stat laic, autorităţile germane încearcă aceeași manevră în numele creștin-democraţiei. Cel mai probabil, această poveste va avea o derulare destul de sinuoasă. Interdicţia nu înseamnă neapărat că va fi și respectată. De exemplu, în primăvara acestui an, o femeie a dat în judecată landul Berlin pentru că a interzis profesoarelor musulmane să poarte basmaua tradiţională în școli.

semneletimpului.ro

Despre infoCrestin

Citeste si:

Creștinii din Sudan se confruntă din nou cu demolarea bisericilor

  Creștinii din Sudan se află sub presiunea statului de multă vreme. Printr-o mișcare riscantă, …

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Captcha Captcha Reload

error: Content is protected !!