Ce le mai băgăm în cap copiilor noștri: Filmul “Frozen”, acuzat că promovează homosexualitatea.

Seria pentru copii “Frozen”, una dintre cele mai apreciate pelicule de animație din ultimii ani, promovează un mesaj homosexual, susțin mai multe voci din Statele Unite ale Americii, informează BBC.

hqdefault

Kevin Swanson, jurnalist dar și pastor baptist, susține că filmul “îndoctrinează tinerele fete cu ideea că este ok să fie lesbiene și încearcă să ne convingă că homosexualitatea și bestialitatea sunt acceptabile în societate”.

Caitlin Dickson afirmă că Disney are obiceiul de a promova agende liberale sau socialiste în filmele sale.

“Disney are o istorie lungă de acuzații că a folosit filmele sale pentru copii pentru a promova o agendă liberală sau alta: fie că e vorba de drepturile homosexualilor, ecologism sau socialism”, a scris Dickson în The Daily Beast.

Acuzațiile par să fie confirmate de un blogăr homosexual, Ryan C.Robert, care spune că povestea Elsei este o paralelă cu lumea unor persoane care au crescut într-o lume care și-au ascuns sexualitatea.

“Filmul Frozen poate că nu a intenționat ca povestea unui personaj principal, Elsa, să aibă o poveste care să te ducă cu gândul la o lume în care crești ‘în dulap’ (expresie folosită pentru homosexualii care își ascund preferințele sexuale n.r.), dar s-a întâmplat. S-a întâmplat și acum trebuie să sărbătorim”, a scris el.

De altfel, titlul articolului său este explicit: “Va deveni Elsa un model pentru tinerii homosexuali?”.

Un studiu mult mai aprofundat al filmului a apărut în România, odată cu analiza dr. Virgiliu Gheorghe, probabil cel mai apreciat bio-etician din țara noastră.

“Chiar dacă majoritatea spectatorilor filmului nu au văzut nimic în spatele poveștii celor două surori, există un substrat simbolic, o parabolă, în care așa-zisa dramă a gay-lor (în cazul acesta, a lesbienelor) este redată și rezolvată simbolic în interiorul filmului. Vă dați seama ce risc presupune lucrul acesta! Un film care are o primă parte urmată de o a doua („Frozen Fever”), și poate o treia etc. (lucru care, în tradiția uriașului angrenaj comercial de la Hollywood, nu e deloc imposibil), îi va face pe copii mai mult decât prietenii personajelor „Frozen” – cu alte cuvinte, le va fi cu neputință să se mai împotrivească emoțional unei ideologii care, probabil, va fi din ce în ce mai transparentă în viitoarele episoade. Dacă adăugăm faptul că micii spectatori nu urmăresc numai o singură dată filmul, vom înțelege de ce arhetipurile comportamentale și stereotipurile mintale prezente acolo se vor înregistra profund în conștiința lor, proporțional cu impactul emoțional pe care narațiunea îl va produce.[…]

Astfel, trebuie să plecăm, în primul rând, de la puterile magice ale Elsei, care, în viziunea declarată chiar a homosexualilor[1] și lesbienelor[2], sunt o „puternică metaforă a homosexualității”. Elsa este „altfel” decât ceilalți oameni și, prin această deosebire, în fapt o putere pe care nu și-o poate controla, o poate omorî pe sora ei, Ana. Părinții, speriați, le duc pe ambele fetițe la un magician, care îi întreabă dacă puterea respectivă este înnăscută (clasicul „born this way”, „născut așa” al homosexualilor) sau dobândită în urma unui blestem. Părinții zic că este înnăscută, în felul acesta subliniindu-se faptul că astfel de lucruri, care pot fi văzute în mod obișnuit ca anomalii, sunt de fapt „înnăscute” – fapt care, în cazul homosexualilor, le scuză atracția și comportamentul.

Acest mesaj este, cum spuneam, greu de observat – cel puțin până la momentul eliberării Elsei, a cântecului „Let It Go” („S-a-ntâmplat”, în versiunea românească a filmului). Dar o lesbiană și un homosexual, din ce știu eu, recunosc pe blog-ul lor că au descifrat perfect în sentimentele Elsei propriile lor sentimente, propriile lor experiențe: părinții o ostracizează pe Elsa, o izolează de lume și chiar față de sora sa, crescând-o ca pe un fel de monstru. Aici este victimizată persoana homosexualilor care, neînțeleși fiind de lume, trebuie să trăiască ascunși chiar și față de propria familie.

Homosexualii înșiși identifică acest cântec cu un veritabil coming out, adică un moment de descoperire în fața propriei conștiințe, dar și a celorlalți, de autoacceptare și afirmare a identității gay. Un homosexual spunea pe blog-ul său că acest hit ar putea fi pe viitor imnul homosexualilor[3]. Să-i credem? Este „Let It Go” un astfel de simbol al eliberării homosexuale, al revoltei homosexualilor în fața lumii? Iarăși vă zic că o analiză de conținut poate ușor scoate în evidență anumite elemente care trimit la această realitate. Este oare întâmplător faptul că interpreta cântecului „Let It Go”, Idina Menzel, este o cunoscută feministă și luptătoare pentru drepturile lesbienelor?

Dragostea Elsei, mai cu seamă după cum se vădește în „Frozen Fever”, nu este deloc una firească.
În primele cadre ale filmulețului, Elsa plăsmuiește silueta ei și a surorii ei pe tortul zilei de naștere a Annei. Dar nu e vorba de două fetițe într-o joacă copilărească, ci de două domnișoare îmbrăcate ca și cum ar fi fost, poetic vorbind, doi îndrăgostiți. În cea de-a doua imagine plăsmuită, cele două tinere chiar sunt surprinse într-o îmbrățișare care numai nevinovată nu pare să fie: Elsa este agățată de gâtul Annei. Chiar Elsa spune că „nu poate face asta”. Adică nu poate plăsmui o asemenea reprezentare aflată în conflict cu mentalitatea generală – un sentiment care însă cu greu poate fi reprimat.

Tortul este unul de nuntă (cel puțin așa își găsește ecou în imaginația oamenilor), și nu unul de aniversare a zilei de naștere, lucru sugerat mai ales prin prezența celor două personaje în vârful lui. De ce trebuiau să fie împreună cele două prințese, dacă nu era decât ziua uneia dintre ele?

Există o mulțime de povești în care lumea întreagă este vrăjită și suferă din cauza dramei unei singure persoane – luați, de exemplu, „Frumoasa din pădurea adormită”. Dar dragostea salvatoare în toate aceste povești, mai ales când este vorba de o prințesă, este aceea a unui bărbat înzestrat cu niște calități speciale, eventual tot un prinț. Este sărutul prințului, jertfa lui care fac ca lumea să se elibereze din vrajă. Lecția aceasta a predat-o Disney de la „1001 dalmațieni” și până la ultimele sale mari creații. Ce se întâmplă însă în „Frozen”?

În primul rând, atenție, Elsa nu simte nici un fel de atracție față de bărbați, deși este la vârsta încoronării și, firesc pentru vârsta ei, a căsătoriei. Puterea magică nu o putea împiedica să-și dorească o familie. Dar tocmai pentru că nu-și dorește, ne arată că această putere nu este compatibilă cu apropierea ei firească de un bărbat, ci cu totul altceva.
Mai mult, Elsa îi refuză Anei dreptul de-a se căsători, apostrofând-o că „nu știe ce e dragostea”. Oare ni se sugerează prin aceasta că dragostea adevărată este doar cea între două femei (așa cum susțin lesbienele)?

Tot filmul „Frozen Fever” este o adevărată declarație de dragoste, declarația unui om îndrăgostit. Urmăriți declarațiile pe care Elsa le face Annei în acest filmuleț și veți constata foarte ușor că nu au nimic comun cu dragostea de soră: „Absolut nimic nu o să ne stea în cale. (…) Să văd cine ar putea să-mi stea în cale. (…) Îți ofer soarele și luna și cerul. (…) O să fac ca ziua de astăzi să fie perfectă, chiar dacă este ultimul lucru pe care o să-l mai fac, (…) pentru tot ceea ce reprezinți pentru mine”

Cuvintele și gesturile Elsei respectă perfect arhetipurile omului îndrăgostit, ceea ce specialiștii de la „Disney” nu se poate spune că nu au știut. Sărbătorirea este socotită, practic, prima, deoarece o vor face împreună. Este darul Elsei pentru Anna, ca și cum s-ar fi dăruit pe ea însăși, un dar care merge până la sacrificiul de sine: răceala culminând cu riscul de a cădea din clopotniță.
[…]

Pe urmă, să nu-și imagineze cineva că o analiză hermeneutică a mesajelor poate fi făcută la o simplă vizionare. Narațiunile vizuale sunt aproape imposibil de pătruns cu mintea discursivă analitică atunci când urmărim, pur și simplu, acțiunea. Asta pentru că narațiunea ne implică emoțional, ceea ce blochează, pe anumite căi neuronale, procesarea informației în cortexul prefrontal, deci analizarea logică a informației. Și asta mai cu seamă când acțiunea, desfășurată pe mai multe planuri, se succede cu viteză. Pentru a putea analiza mesajul din „Frozen”, am fost nevoit să studiez și textele cântecelor, să analizez anumite secvențe cadru cu cadru, pentru a înțelege mai bine logica succesiunii lor. Deci dacă dorește cineva să vadă de este sau nu adevărat mesajul din „Frozen”, cred că va trebui să facă un efort similar.

În plus, „Frozen” este o culme a creației Disney, în sensul coerenței și programului ideologic pe care îl lansează. Din primele scene și până în ultimul cadru al filmelor „Frozen”, narațiunea se constituie în jurul ideii de promovare a comportamentului homosexual pe de o parte, și de revoltă în fața lui Dumnezeu pe de altă parte. Filmul celebrează inaugurarea unei noi ere a „porților inimilor deschise” față de orice seducție de natură sexuală sau magică.
[…] n primul rând, confuzia. O confuzie sădită în mintea copiilor privind manifestarea arhetipală a dragostei. Există o iubire filială, una părintească, alta frățească sau prietenească, și cu totul alta este iubirea îndrăgostitului – cea romantică sau cea erotică. Prin amestecarea lor, arhetipal vorbind, nu se creează decât premisele unor confuzii și alunecări, alienări emoționale și comportamentale pe baza cărora se poate institui orice perversiune.

Înghețul, așa cum rezultă și din cântecul Madonnei cu același titlu, pe care l-am discutat anterior, semnifică „închiderea porților inimii”. Cu alte cuvinte, ai inima de gheață, nesimțitoare – numai că metafora aceasta este folosită în sens invers. Se insinuează, cu alte cuvinte, că ești „de gheață” dacă nu-ți deschizi inima seducției erotice sau homoerotice.

Mai putem observa, tot în registrul simbolic, și caracterul ambivalent al zăpezii. Zăpada în sine nu este ceva atât de înfricoșător, ci este chiar plăcută de copii și adulți, însă gerul, înghețul sperie. Cam așa este gândit acest simbol. Vrea să spună lumii că dacă homosexualitatea este acceptată, ea va fi foarte simpatică, precum omul de zăpadă Olaf, iar de nu, se va transforma într-un ger care va îngheța și va distruge lumea. Această amenințare este pusă de creatorii lui „Frozen” în gura împăratului-vrăjitor al trolilor, care îi avertizează pe părinții Elsei că această putere este ambivalentă: poate să o aducă pe copilă pe anumite culmi, dar poate fi și distructivă dacă nu va ști să o controleze. Este frumusețe, dar și pericolul fricii, după cum ne anunță și tăietorii de gheață în preambulul filmului. Prin „a-și controla puterile”, magul vrea să spună că Elsa trebuie să-și accepte homosexualitatea ca pe un dat al nașterii ei.[…]

Desigur, filmul este (subliminal, cum vă spuneam) o apologie a relațiilor libere, a iubirilor de tipul Elsa-Anna, și nu a unei relații cu perspectiva vieții de familie. Urmăriți, vă rog, care este prezența familiei în film.

În primul rând, familia părinților Elsei este una anormală. Fetele trăiesc singure, izolate. Părinții nu pot găsi o soluție decât în izolarea Elsei, ei înșiși nemaifiind în stare să o înțeleagă și să o ajute. E o familie în care ambele fete nu s-au simțit fericite. Viața celor două prințese începe să curgă abia după moartea părinților. Adică, simbolic vorbind, lumea pe care o descoperă cele două fete, aventura vieții lor, a „revelației” înțelesului porților deschise (practic, a iubirii interzise) este posibilă numai după omorârea simbolică a părinților – adică a ideii de familie.
De asemenea, Hans vine dintr-o familie cu treisprezece copii, dar nu prea fericită, lucru sugerat de el atunci când afirmă că trei dintre frații lui nu au vrut nici măcar să știe de el vreme de mai mulți ani de zile. Hans însuși este un arivist în stare să calce peste cadavre pentru a-și atinge scopul – adică nu reprezintă o bună carte de vizită pentru familie. El vrea să se însoare cu Anna numai pentru a profita de pe urma ei, ceea ce nu încurajează nici dragostea, nici căsătoria.

Pe de altă parte, Kristoff este prea bleg pentru a face pasul decisiv către Anna. E crescut de troli, deci nu are identitate dată de o viață de familie. Vinde gheață într-o vreme în care lumea era înghețată, adică are o meserie care nu folosește la nimic. În fine, Kristoff o dă pe mâna lui Hans, iar la urmă se lasă convins doar de renul Sven să se întoarcă pentru a o salva. Dar ajunge prea târziu, așa că nu o mai poate ajuta nici pe Anna, nici pe Elsa. El, oricum, deși o iubește pe Anna, nu pare capabil să se căsătorească cu ea, nici să-și întemeieze o familie. Tendința de a-i reprezenta pe băieți cam prostuți și iresponsabili este sesizată de tot mai mulți dintre comentatorii din străinătate ai filmelor pentru copii. De altfel, toți bărbații cu un rol mai semnificativ din film sunt ori jigodii, ori prostănaci – exceptându-l pe homosexualul Oaken.

Astfel, observăm că există o singură familie fericită în filmul „Frozen”, care, pentru că este fericită, se autopropune ca model pentru copii și adolescenți. Aceasta nu este însă chiar o familie, deși este propusă ca atare de scenariști: e ceea ce Oaken însuși numește familie, salutându-i. El își salută „familia” aflată în saună, formată dintr-un tânăr spelb și patru copii în jurul acestuia (min. 37:45). Majoritatea celor care au comentat pe marginea apariției acestei „familii” recunosc că e vorba despre o „familie” de homosexuali. O fericită „familie” de homosexuali, formată probabil prin înfierea unor copii sau printr-una din tehnologiile reproductive atât de trâmbițate astăzi.

Deci, dacă este să încurajeze în direcția întemeierii unei familii, filmul nu o face decât pentru „familia” de homosexuali. Această sugestie s-a făcut probabil în amintirea lui Howard Ashman, unul dintre cei mai cunoscuți și influenți textieri ai producțiilor Disney[1], homosexual declarat, care a murit în 1991 de SIDA. Este cunoscută influența sa majoră în realizarea mai multor filme pentru copii, cum ar fi „Mica sirenă”, „Frumoasa și Bestia” sau „Aladdin”.

Sursa: www.activenews.ro

Despre infoCrestin

Citeste si:

Părinţii împotriva educaţiei sexuale în grădiniţe şi în şcoli

Miercuri, 22 iunie 2016, în Palatul Parlamentului a avut loc o conferinţă de presă organizată …

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Captcha Captcha Reload

error: Content is protected !!