Arheologii descoperă ruinele unui oraş antic din Israel, distrus de un cutremur

Arheologii au descoperit urmele unui cutremur puternic, ce a zdruncinat, în urmă cu peste 1.700 de ani, regiunea Mării Galileei.

Scheletele zdrobite sub un acoperiş prăbuşit sugerează un scenariu în care distrugerea a fost cauzată de un cutremur ce a lovit Israelul în anul 363.

Vechiul oraş Hippos, cunoscut sub denumirea de Sussita în ebraică (ambele nume însemnând “cal”) a fost unul dintre cele mai afectate centre urbane. Totuşi, un alt cutremur, mai puternic, produs pe 18 ianuarie 749, a distrus complet oraşul, lăsându-l acoperit de moloz, fără să mai fie reabilitat.

“Deşi dovezile distrugerii finale sunt clare şi dramatice, acelea din 363 sunt mai puţin cunoscute şi nu la fel de clare în ruinele oraşului Hippos”, spune Michael Eisenberg, director al proiectului Hippos-Sussita, o întreprindere internaţională afiliată Institutului de Arheologie Zinman de la Universitatea din Haifa.

“Motivul este simplu. Oraşul a fost reconstruit şi unele dintre ruine au dispărut, în timp ce altele au fost îngropate când noile clădiri au fost ridicate”, adaugă Eisenberg.

Construit pe un vârf de munte, cu vedere spre Marea Galileei, în nordul Israelului, oraşul Hippos a fost înfiinţat în timpul perioadei elenistice, în secolul II î. Hr.

În epoca romană a devenit cunoscut ca unul dintre oraşele ce alcătuiau Decapolis, un grup de 10 oraşe din Iordania, Israel şi Siria, considerate centre al culturii greceşti şi romane. Hippos a devenit un oraş-stat puternic, putea bate monedă proprie, cu emblema unui cal pe spatele fiecărui bănuţ.

Cu temple greco-romane mari, pieţe largi şi străzi străjuite de coloane, Hippos putea fi pentru Iisus „oraşul de pe deal” care „nu poate fi ascuns”.

Oraşul era prosper şi aproape întreaga populaţie de aici era creştină atunci când a avut loc cutremurul din 363. Echipa lui Eisenberg a găsit aici câteva schelete prinse sub un acoperiş prăbuşit în secţiunea de nord a Basilicii, cea mai somptuoasă clădire a oraşului. Construită la sfârşitul secolului I d.Hr., când cele mai multe clădirii din oraş erau în stil roman, edificiul funcţiona ca piaţă centrală şi ca sediu al judecătorului.

Printre osemintele oamenilor ucişi în timpul cutremurului, arheologii au descoperit şi scheletul unei femei cu un pandantiv de aur în forma unui porumbel.

Scheletele au putut fi corelate cu seismul din 363 datorită unor monede găsite între podeaua clădirii şi nişte elemente arhitecturale din marmură.

„Ultima dintre aceste monede este datată în anul 362. Cam la trei metri deasupra rămăşiţelor basilicii am găsit camere din perioada bizantină timpurie, unde au fost găsite monede, de asemenea în podea, din 383”, declară Eisenberg.

„Se vede că părţi importante ale oraşului au fost complet distruse şi neglijate pentru aproximativ 20 de ani”, adaugă acesta.

Cutremurul a distrus şi băile romane. Localizate la poalele dealului, în sud, spre Marea Galileei, Tiberias şi Galileea, băile ofereau o panoramă extraordinară.

„Sub molozul lăsat de cutremurul din 363 am găsit părţi ale unei statui romane. O sculptură superbă romană, în marmură, însă a fost găsit numai piciorul drept al unui om musculos, sprijinindu-se pe un trunchi”, explică Eisenberg.

www.historia.ro

Despre

Citeste si:

Primul Templu: primele artefacte gasite vreodata pe Muntele Templului

“Este prima dată când am descoperit artefacte din aceasta perioada in situ [la fata locului], …

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Captcha Captcha Reload

error: Content is protected !!